În ce condiții pot fi realizate interceptările telefonice pentru a fi legale

Curtea Constituțională a stabilit că o sintagmă dintr-un articol de lege care face referire la modul de interceptare a conversațiilor este neconstituțional.

Articolul 142, alin. (1) din Codul de procedură penală a fost de curând supus controlului de constituționalitate. Acesta face referire la supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, care poate include înregistrări audio-video și interceptări ale conversațiilor. În cazul în care vă gândeați că un grup de cetățeni onești români au făcut această sesizare, vă înșelați. În schimb, autorii sunt mai mulți turci, iranieni și chinezi care spălau bani prin intermediul unor complexe comerciale. Aceștia au fost condamnați în primă instanță de Tribunalul București, însă Curtea de Apel a decis rejudecarea cazului lor.

În urma controlului efectuat de Curtea Constituțională, s-a ajuns la concluzia că o sintagmă a articolului nu respectă legea supremă. Un alienat din articolul 142 menționa că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” a fost declarată neconstituțională, așa cum putem vedea în comunicatul oficial, deoarece nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, acestea având un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că toate probele obținute prin supraveghere tehnică de organe ale statului diferite de cele prevăzute explicit prin lege vor fi considerate nule. Desigur, decizia Curții Constituționale va trebui să fie mai întâi publicată în Monitorul Oficial al României. În altă ordine de idei, autoritatea legislativă din România va fi nevoită să schimbe acest articol cât mai repede. În caz contrar, serviciile secrete nu vor mai putea efectua interceptări nici măcar la solicitarea magistraților.