Fuga de pe Pământ și egoismul lui Elon Musk

Elon Musk a anunțat că umanitatea trebuie să  devină o civilizație multiplanetară pentru a se putea salva. Lumea l-a aplaudat, iar viziunea lui e una încurajatoare. E un vis aproape devenit realitate – Pământul nu ne va mai fi limita. Dar ce vom face cu cei rămași aici? Plecarea de pe Terra pe Marte sau oricare altă planetă înseamnă o formă de egoism al celor cu acces la resurse, tehnologii și bani. Get busy living or get busy dying… cui rămân cele 9 miliarde de oameni care vor popula planeta în 2050?

[related]

Datele sunt destul de simple: planeta noastră  va deveni suprapopulată, iar resursele scad pe zi ce trece. Vom ajunge într-o zi, dacă dezvoltarea actuală continuă, să  nu mai avem cu ce hrăni o bună parte din oameni. Potrivit datelor, în 2050 populația planetei va crește cu 35%, un miliard de oameni în plus. Ca să hrănim această populație, potrivit National Geographic, va trebui să creștem producția de alimente cu 100%. Din ce cauză e discrepanța asta? Cu cât lumea devine mai bogată  și mai dezvoltată, ceea ce se va întâmpla, cu atât mai multă  carne vom mânca. Așadar, lucrurile nu se îndreaptă spre bine momentan, ci spre un rău.

Privind către Marte ca soluție pentru salvarea noastră  ca specie e unidirecțional și egoist. Cumva, odată ce oamenii inteligenți ai planetei se uită spre cer, nu spre pământ, lupta a fost deja pierdută. Și mi se pare că am abandonat speranța că viața poate continua pe Terra așa cum o știm noi. Am putea oare folosi tehnologia pentru a ne prelungi șederea aici?

Două scenarii sunt posibile în dezvoltarea actuală:

1. Planeta va ajunge la suprasaturație, foametea se va instaura în numeroase regiuni ale lumii, iar populația va scădea, natural și dramatic, din cauza morților cauzate de lipsa resurselor. Cei puternici vor supraviețui, dar s-ar putea să moștenească  o planetă în haos.

2. Planeta ajunge la suprasaturație, o parte din oameni vor fi plecat deja pe Marte, iar acolo se va naște o nouă  etapă a umanității.

3. Învățăm să hrănim cât mai mulți oameni, dar va trebui să ne gândim cum vom putea susține orașele din acest viitor, pe măsură ce oamenii abandonează așezările rurale și se îndreaptă spre orașe.

Cum am putea folosi tehnologia ca să salvăm oamenii?

Planeta va fi salvată. Orice i-am face, ea va exista aici. Dispariția ei se va petrece doar când Soarele se va încălzi prea mult. Cum vom hrăni 9 miliarde de oameni?

1. Avem la dispoziție numeroși senzori și date, aplicații care strâng informații despre lucruri la scară largă. Dacă tot folosim Internet of Things, putem să transformăm modul în care consumăm mâncare. Se aruncă extraordinar de multă  mâncare. Dacă, în loc de coșul de gunoi tradițional, am avea coșuri inteligente, care să realizeze o hartă a alimentelor disponibile, am putea avea o împărțire a resurselor mult mai bună. Chiar și pentru țările foarte sărace, lucrurile pot fi viabile, pentru că diferența dintre urban și rural e mare. Cu ajutorul dronelor, am putea livra mâncarea rămasă de la „bogați” către zone rurale îndepărtate. Totul ar putea fi automat, cu ajutorul aplicațiilor, internetului și dronelor. De asemenea, de ce să  nu amendezi oamenii care aruncă mâncarea?

2. Putem cultiva mai mult și putem face mai multă  hrană dacă automatizăm procesele, chiar și pe suprafețe mici. Dacă vom folosi tehnologia și datele, putem crește randamentul culturilor.

3. Avem nevoie de mâncare artificială. Ne place sau nu, avem nevoie de mâncare artificială pentru a putea prelungi termenul de expirare al planetei. Da, putem să ne hrănim cu lucruri cum ar fi Soylent și vom supraviețui. Nu va fi bine, dar acestea ar putea fi introduse în regimul alimentar obligatoriu al oamenilor, pentru a reduce din presiunea pe care o punem. În loc să mănânci o masă cu ceafă de porc și cartofi prăjiți, mai bine un bidon mic de Soylent sau orice înlocuitor sintetic. Nu e o soluție pe termen lung, dar monitorizată atent, poate duce la refacerea culturilor și la scăderea presiunii asupra agricultorilor sau corporațiilor să creeze din ce în ce mai multă hrană. 

4. Avem în buzunare telefoane inteligente care ne monitorizează în permanență. Am renunțat de multă vreme la intimitate, chiar dacă nu ne dăm seama de asta. Dacă  tot am făcut-o, aceste date pot fi folosite pentru o înțelegere mai bună a oamenilor. Nu trebuie doar să le vindem reclame utilizatorilor, ci să punem la comun baze de date pentru a ști mai bine obiceiurile lor.

5. Mașinile autonome trebuie lăsate să acapareze transporturile. Sunt mai ușor de fabricat, mai ușor de condus și mai ușor de parcat. În fața unor date exacte, autoritățile publice vor ști ce măsuri să ia mai ușor. Mașina personală trebuie să devină autonomă și conectată. Astfel, a merge singur în mașină trebuie să fie un privilegiu pentru care plătești. O mașină autonomă a viitorului ar trebui programată  să calculeze cel mai bun traseu pentru a lua colegii tăi de muncă  sau pe alți pasageri care au nevoie să meargă în aceeași zonă. Totul s-ar putea face automat, pentru că o asemenea mașină  va ști destinația prestabilită din aplicația fiecăruia și va face opririle necesare. Orașele vor fi mai puțin aglomerate, producția va fi ieftină. Mașina așa cum o știm noi trebuie folosită  doar ca distracție, pe circuite închise.

Cu toate acestea, nu vreau să fac un monolog. Mi-am înșirat câteva gânduri despre cum văd viitorul. Dacă tehnologia va reuși să găsească tratamentul pentru cancer și alte boli, atunci lumea va fi în fața unor noi provocări. De asemenea, dacă vom găsi metode prin care să ne prelungim viața, tot sistemul economic se va schimba. Provocările viitorului nu sunt atât de simple pe cât le-am scris eu, dar faptul că  deja vedem din Marte o salvare mi se pare un egoism și o renunțare la luptă.