De ce crede Stephen Hawking că știința și tehnologia sunt periculoase pentru omenire

Omenirea trece prin una dintre cele mai periculoase perioade ale sale, iar fizicianul Stephen Hawking crede că știința și tehnologia sunt amenințări foarte mari.

Nu este prima oară când Hawking își exprimă o părere similară. El, împreună cu Elon Musk și alți experți, cred că roboții și inteligențele artificiale ne-ar putea distruge, dacă le scăpăm de sub control.

„Şansele ca un dezastru de proporţii să se producă pe planeta noastră în următorii 1.000 de ani sunt din ce în ce mai mari. Cu toate acestea, vom reuşi să stabilim colonii în spaţiul cosmic peste aproximativ un secol. Între timp, trebuie să fim foarte precauţi, pentru că cele mai importante pericole pentru om au apărut ca urmare a dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei”, a explicat fizicianul într-un interviu acordat Radio Times și citat de The Guardian.

Gândurile sale sunt în acord cu ale lui Lord Rees, care și-a exprimat temerile în legătură cu autoanihilarea oamenilor în 2003, în cartea Our Final Century. Martin Rees e unul dintre cei mai respectați astrofizicieni ai Marii Britanii și unul dintre cei mai buni scriitori în domeniul cosmologiei.

Stephen Hawking, care a împlinit recent 74 de ani, a povestit și că şi-a pierdut orice speranţă în momentul în care a aflat, la vârsta de 21 de ani, că suferă de o boală neuronală foarte rară, care îi va afecta sistemul locomotor. Reflectând la cei 50 de ani care au trecut de la emiterea diagnosticului, Hawking a afirmat că este foarte norocos. Întrebat cum şi-a menţinut starea de spirit, fizicianul a declarat că l-a ajutat enorm activitatea de cercetare şi, evident, simţul umorului.

Vreme de 30 de ani, omul de ştiinţă britanic a ocupat fotoliul de Lucasian Chair of Mathematics, cea mai înaltă funcţie la care poate ajunge un cadru academic din domeiul matematicii, la Universitatea din Cambridge. Această funcţie a fost ocupată în trecut şi de Sir Isaac Newton, însă Hawking a declarat că îl apreciază mai mult pe Galileo Galilei, pe care speră să îl întâlnească, în cazul în care s-ar inventa o maşină a timpului.

Pe 7 ianuarie, Stephen Hawking a susţinut o prelegere despre apariţia şi evoluţia găurilor negre, la Institutul Regal din Mayfair, Londra. Cu acestă ocazie, fizicianul a explicat că aceste obiecte cosmice se formează în momentul în care stelele îşi epuizează energia şi se distrug sub propria gravitaţie. Denumirea de „găuri negre” a fost formulată în anul 1967 de către fizicianul John Wheeler.

Pe parcursul prelegerii, Hawking a menţionat că în momentul în care cineva ar cădea într-o gaură neagră, acea persoană ar intra într-un alt univers, o idee pe care am văzut-o și în filmul Interstellar. Cu toate acestea, cel care ar intra în universul paralel nu s-ar mai putea întoarce de unde a plecat. Vorbind prin intermediul sintetizatorului său de voce, Hawking a răspuns și la o întrebare legată de modul în care dispozitivul i-a afectat personalitatea, făcându-l să devină extrovertit. Fizicianul a replicat că nimeni nu i-a mai spus până acum că ar fi fost introvertit, ba din contră, faptul că îşi petrece mult timp gândindu-se nu înseamnă automat că nu participă la petreceri şi nu provoacă probleme.