Viața bizară a lui Alan Turing, părintele computerului și inteligențelor artificiale

Alan Turing este considerat un Einstein al matematicii și omul care a gândit ce ar trebui să facă un computer, iar datorită ideii sale, cel de-Al Doilea Război Mondial ar fi fost scurtat cu doi ani și 14 milioane de vieți.

Alan Turing a fost un matematician și criptograf britanic născut pe 23 iunie 1912. El este considerat „părintele“ computerelor și al inteligenței artificiale, preconizând că mașinile vor putea gândi, chiar dacă nu o vor face identic oamenilor. În fapt, există și un test care îi poartă numele pentru a verifica dacă un computer poate fi considerat om. Computerul trebuie să convingă trei judecători, iar anul trecut un algoritm a reușit să treacă drept un băiat de 13 ani în ochii unui judecător, dar experții nu s-au grăbit să afirme că acesta e începutul noii ere a inteligenței artificiale.

O viață de geniu, curmată tragic

Viața lui a fost ținută secretă timp de aproape șase decenii, deoarece a fost cel mai important om pe care l-a avut Marea Britanie, și chiar lumea, în lupta cu Germania nazistă. Alături de o echipă de matematicieni și criptografi, Turing a încercat și a reușit să spargă codul Enigma folosit de germani, creând un computer special pentru acest scop.

Enigma a fost coșmarul Aliaților în Al Doilea Război Mondial, iar Turing s-a gândit că doar o mașină poate bate o mașină și un cod crezut imposibil de spart. Enigma funcționa după un principiu simplu, în aparență. Este dotată cu o tastatură prin care se introduce textul, literă cu literă, dar iese un alt mesaj și doar cine are cheia potrivită îl poate citi. Cheia se schimba în fiecare zi, de aceea Aliații au avut mult de muncă până să spargă codul. Mașina Enigma controlează fiecare simbol prin rotoare, iar germanii au ales să schimbe codul zilnic ca inamicii să nu aibă timp să găsească cheia potrivită.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-au construit circa 100.000 de mașini, iar despre acest episod al războiului s-a aflat în anii ’70. Există o Enigma expusă și în România, la Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii din București.

Mașina creată de Turing pentru a descifra codurile Enigma s-a numit „Bombe“ și „Victory“. Mai mult, ce a reușit Turing să facă a fost să eficientizeze o creație a unei echipe poloneze care a reușit să spargă codul Enigma în anii ’30.

Alan Turing a pus fundamentele informaticii moderne, a definit criteriile inteligenței artificiale și a descifrat codurile folosite de armata germană. Mulți istorici confirmă că acest lucru ar fi salvat viețile a milioane de oameni, prin scurtarea duratei războiului, și a fost foarte aproape de a rezolva o enigmă biologică care îi pasionează și în zilele noastre pe oamenii de știință.

În 1936, Alan Turing, care anunțase că vrea să „construiască un creier”, a publicat un articol în care a descris „mașina universală Turing”. El a fost astfel primul om de știință care dorea să creeze programe pentru o mașină, sub formă unor date, care îi permiteau acesteia să îndeplinească mai multe sarcini în același timp, așa cum o fac computerele din zilele noastre.

Atunci când mașina lui a fost construită efectiv de alți savanți în 1950, prima versiune a modelului Automatic Computing Engine (ACE) creat de Turing era cel mai rapid calculator din lume. Pentru marele public, cea mai mare reușită a lui Turing rămâne într-adevăr „spargerea” codurilor folosite de mașina Enigma, utilizată de submarinele germane din Atlanticul de Nord pentru a comunica între ele. Anumiți istorici consideră că această realizare de geniu a grăbit căderea lui Adolf Hitler, care altfel ar mai fi rezistat la putere încă un an sau doi.

După Al Doilea Război Mondial, Turing a explorat domeniul inteligenței artificiale, definindu-i criteriile logice, aflate încă în vigoare și în zilele noastre, concepând celebrul „test Turing”, care se bazează pe capacitatea unei mașini de a susține o conversație. Altfel zis, un computer este cu adevărat inteligent doar atunci când oamenii nu vor mai putea să facă diferență între răspunsurile oferite de mașină și cele oferite de o ființă umană.

Pasionat de biologie, Turing și-a folosit talentele sale de matematician și în domeniul morfogenezei, încercând să descifreze motivul pentru care animalele și plantele dezvoltă anumite modele în ceea ce privește forma sau culoarea. Un exemplu ar fi dungile zebrelor sau petele vacilor de lapte, teorii care îi preocupă încă și în zilele noastre pe oamenii de știință.

Alan Turing a murit la 41 de ani, pe 7 iunie 1954, prin otrăvire cu cianură, după ce a fost condamnat, în 1952, pentru „ultraj adus bunelor moravuri”, din cauza homosexualității sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie, precum și la castrare chimică. Se crede că ar fi mâncat un măr otrăvit, dar această teorie nu a fost niciodată confirmată.

Cât de precis a intuit Turing viitorul inteligenței artificiale

Alan Turing a intuit un lucru corect, fără îndoială: oricât de bine ar calcula omul, computerul o face mai bine. Îi trebuie doar instrucțiunile corecte și este mai geniu decât un geniu. „Chiar dacă o maşină ar ajunge să primească statutul de «fiinţă inteligentă», oare am putea să-i oferim şi statutul de «agent moral», adică acela care presupune, printre altele, capacitatea de a lua decizii morale în legatură cu ceilalţi, cât şi pentru ea însăşi?“, spune Cristian Ducu, expert în etică şi conformitate şi director al Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics, pentru „Adevărul“.

„Suntem departe de Samantha din filmul «Her», adică «un sistem de operare» capabil să înveţe singur şi să experimenteze gânduri noi, dincolo de ceea ce spune algoritmul din liniile de cod scrise de programatori“, a mai spus Ducu.

Chiar dacă testul Turing are peste 60 de ani, el va fi mai important ca niciodată acum. „Chiar dacă are mai bine de 60 de ani, testul nu este nici demodat, nici lipsit de sens astăzi, într-o eră dominată de dezvoltarea tehnologică. Dimpotrivă, aş spune că el devine relevant de-abia de acum încolo. Nu e lipsit de controverse, dar este o piatră de hotar pe care o considerăm «normală» ca o „maşină» să se califice drept «fiinţă inteligent㻓, a explicat acesta.

Imitation Game – filmul care îți arată de ce avem nevoie de computere

Imitation Game este, în proporții corecte, un film despre Al Doilea Război Mondial purtat de genii, despre legile care pot distruge oameni doar pentru că sunt „bolnave“ de homosexualitate și despre computerul care i-a devenit omului unealtă acolo unde el și-a atins limitele. Acest review nu va fi despre film, ci despre omul-poveste pentru care ar trebui să vezi filmul: Alan Turing și munca lui.

Acțiunea filmului oscilează între viața elevului Turing și viața lui de după Al Doilea Război Mondial. Totuși, nu trebuie interptretat drept o biografie exactă a lui Alan Turing, sunt aspecte care diferă în ceea ce privește mediul în care a lucrat și cum a trăit. Sunt corecte crearea „mașinăriei Turing“ (cunoscută drept „Cristopher“ în film), spargerea codului Enigma și secretizarea detaliilor timp de mai mult decenii, sinuciderea lui Turing și lucrările sale în informatică, matematică și inteligență artificială (așa cum era percepută atunci, cel puțin).

El și-a recrutat oameni și printr-un puzzle publicat în „The Daily Telegraph“, detaliu prezentat în film, doar că timpul necesar pentru a-l face e de 12 minute, nu șase ca în Imitation Game. Acesta a fost publicat în 1942 și este accesibil online pe site-ul filmului Imitation Game.