Semnele adânci ale depresiei: Ce impact are asupra structurii ADN

de: Andrada Bonea
24 04. 2015

Știam deja că depresia schimbă oamenii în profunzime, dar până acum era doar o figură de stil. Cercetătorii au descoperit că există consecințe destul de puternice și asupra structurii ADN.

Un nou studiu arată că oamenii diagnosticați cu depresie au mai mult ADN mitocondrial și telomeri mai scurți decât oamenii sănătoși, potrivit publicației Science News.

De ce au mitocondriile și telomerii un rol vital

Mitocondriile sunt organite celulare complexe, care produc energie pentru celule. Se pare că acestea devin ineficiente în condiții de stres. Telomerul reprezintă o regiune de ADN repetitiv situat la capătul fiecărui cromozom liniar a majorității organismelor eucariote și a unor procariote. Rolul principal al telomerilor este de a impiedica unirea a doi cromozomi prin unirea neomoloagă a capetelor.

De asemenea, datorită prezenței telomerilor, pierderea informației genetice în timpul procesului de replicare este minimă.Telomerii se scurtează odată cu trecerea anilor și din cauza unor maladii. Exista teorii care leagă micșorarea lungimii telomerilor de procesul îmbătrânirii și de apariția unor boli specifice bătrânetii, și implicit, lungimea telomerilor de durata vieții individului. Odată cu diminuarea importantă a telomerilor, cromozomul își pierde stabilitatea și apar numeroase rearanjări cromozomice determinând moartea celulară.

Schimbările în structura ADN sunt reversibile

Experimentele făcute pe șoareci arată că stresul cauzează schimbări în structura ADN. La o lună după ce oamenii de știință au încetat să supună cobaii la condiții de stres, mitocondriile și telomerii acestora au revenit la normal. Prin urmare, vestea bună e că schimbările moleculare sunt reversibile.

De asemenea, cercetătorii au studiat probe ADN luate de la mai mult de 11,000 de oameni pentru a examina dacă supunerea la stres în trecut este responsabilă pentru schimbările moleculare sesizate la oamenii depresivi. Depresia a fost asociată cu schimbările în structura ADN, se pare că supunerea la condiții de stres normale nu are consecințe la fel de grave.

De exemplu, persoanele care au suferit abuzuri sexuale în copilărie, dar nu erau depresive, nu au înregistrat schimbări majore în AND comparativ cu altele care nu au fost abuzate, dar sufereau de depresive.