O scanare a creierului poate stabili ce personalitate ai

Cu o simplă scanare a creierului în stare de rapaos, oamenii de ştiinţă şi-ar putea da seama (aproximativ, desigur), dacă eşti un om bun sau dimpotrivă.

„Am început să găsim dovezi puternice pentru conexiunea dintre funcţiile creierului şi aspecte ale vieţii şi personalităţii omului”, susţine Stephen Smith, inginer în biomedicină la Universitatea Oxford. Corelaţia surprinzător de puternică face parte dintr-un studiu publicat în Nature Neuroscience şi e parte din ambiţiosul Human Connectome Project, un efort global de a realiza o hartă cu toate regiunile şi sutele de neuroni ale creierului uman, spre a găsi legătura acestora cu personalitatea şi comportamentul.

Sebastian Seung, specializat în neurologie la MIT, spunea într-un discurs TED din 2010 că există două perspective asupra subiectului: una mai degrabă filosofică, potrivit căreia identitatea omului este stocată în conexiunile funcţionale ale creierului, iar alta suna a profeţie ştiinţifică şi se axa pe faptul că, odată cu avansarea tehnologiei, vom putea vedea legăturile propriu-zise între personalitate şi activitatea cerebrală.

Lansat acum şase ani cu fonduri de 40 de milioane de dolari, HPC scanează creierele a 1.200 de adulţi prin intermediul RMN. O bună parte a proiectului se concentrează pe creierul aflat în starea de odihnă, când nu se concentrează pe ceva anume, ci se relaxează. Fiecare scanare e legată de date demografice şi personale, sumarizate în sute de trăsături distincte. Pentru a înţelege cât de largă este gama, aceasta include punctajele la testele de IQ, testele de atenţie, statutul socioeconomic, satisfacţia, personalitatea, consumul de droguri sau tentativele de agresivitate.

Scopul ambiţios al lui Smith a fost să stabilească dacă funcţionarea creierului influenţează în vreun fel caracterul. Echipa a folosit datele prelevate în urma a 461 de scanări şi le-a introdus într-un program imens computerizat, spre a crea o hartă aproximativă a 200 de regiuni cerebrale, spre a stabili cât de conectate sunt între ele la fiecare individ. În final, au fost adăugate 280 de trăsături în amalgamul de date obţinute prin scanare, şi pentru fiecare participant a fost realizată o analiză complexă.

Modelele au fost aliniate într-o singură axă, cu un capăt asociat trăsăturilor pozitive şi un capăt asociat celor negative. Oamenii aflaţi pe partea pozitivă aveau o legătură mai puternică între reţelele asociate cu funcţii cognitive mai bune, inclusiv memorie, limbaj, introspecţie şi imaginaţie. „E impresionant că o simplă scanare a creierului a putut condensa experienţele vaste într-o axă simplă. Cu o simplă scanare, poţi vedea care sunt oamenii cu trăsături de succes, în comparaţie cu cei aflaţi la polul opus”, a spus Marcus Raichle, expert în neurologie la Universitatea din Washington.

De asemenea, s-a descoperit că există factori care au o influenţă foarte mare asupra poziţionării pe axă. De exemplu, se pare că un consum crescut de marijuana conduce spre partea negativă a axei. Oamenii de ştiinţă nu scapă din vedere nici faptul că totul e relativ şi trebuie plasat în context. De exemplu, consumul de marijuana în scopuri medicale nu poate fi inclus în categoria factorilor nocivi.

Mai este mult de lucrat la această tehnică, până vom putea ajunge la nişte concluzii clare. Oricum, începutul e promiţător, iar studiul creierului, cumulat cu cel al factorilor externi, va putea duce la descoperiri uimitoare.