Microcipul care imită corpul uman va reduce necesitatea testelor pe animale [VIDEO]

Una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate este să creeze medicamente eficiente. În ciuda investițiilor din ce în ce mai mari în cercetare și dezvoltare, numărul medicamentelor care capătă aprobarea clinică a scăzut considerabil în ultimii 50 de ani. 

Pe lângă faptul că testele pe animale sunt crude, deseori nu sunt veridice. Motivul este evident: un porcușor de guineea nu e om. Pentru a scăpa de această limitare, companiile farmaceutice au încercat să folosească culturi de celule umane pentru a testa medicamentele. Dar și acestea sunt slabe din punct de vedere predictiv, pentru că rareori pot replica eficient complexitatea organelor umane, potrivit The Conversation.

În ceea ce privește aceste celule, o parte din problemă e reprezentată de faptul că sunt, de obicei, crescute în recipiente de plastic, în medii sterile, izolate. În contrast, organele reale sunt compuse din mai multe tipuri de țesut, care interacționează unul cu celălalt fizic și chimic. De asemenea, depinde de circulația sanguină și de alte fluide pentru supraviețuire și funcționare.

Acestea fiind cunoscute, esența designului organelor depinde de trei principii fundamentale: stabilirea unei interfețe țesut-țesut, unde celulele specifice și vasele de sânge se întâlnesc, apoi asigurarea circulației fluidelor care imită circulația sângelui și reconstruirea interacțiunilor mecanice, precum expansiunea ritmică și contracția sacilor de aer din plămâni.

[related]

Inspirați de aceste principii, oamenii de știință de la Wyss Institute at Harvard au reușit să adapteze microcipurile, astfel încât să creeze caracteristici ale celulelor umane. De exemplu, pentru a face un cip care se comportă precum un plămân, trebuie prelevate celule din sacii de aer și implantați  în membrană, iar celulele prelevate de la capilarele de sânge sunt plasate dedesupt. Astfel, este replicată interfața țesut-țesut, care mediază schimbul de gaze și răspunsul inflamator la infecțiile din plămâni.

De asemenea, cipul a fost utilizat și pentru a mima boli, precum edemul pulmonar sau apa la plămâni și pentru a identifica posibile medicamente eficiente în tratarea acestor probleme. Acum este posibil să creezi în laborator celule stem, cu ajutorul celulelor normale, iar avansarea medicinei și tehnologiei în această direcție nu numai că ar trebui să anuleze definitiv testele pe animale, dar și să ne dea medicamente mai eficiente și noi tratamente pentru diverse boli.