Cum afli viteza de internet şi de ce nu ai nevoie de una mai mare?

de: Alexandru Puiu
04 06. 2015

Într-o perioadă în care operatorii promovează oferte de până la 1Gbps, este momentul ideal să înveţi cum afli viteza de internet şi de ce nu îţi utilă una mai mare.

Este incredibil de uşor să promovezi un serviciu ieftin şi bun. Este la fel de uşor să te abonezi la el şi să plăteşti doi ani de zile un abonament de care nu doar că nu ai nevoie, dar nici măcar nu ai cum să profiţi de el.

Vorbim de conexiunile la internet care în România au atins nişte valori astronomice la nişte preţuri derizorii. Poţi plăti 50 sau 80 lei pe o viteză de internet de până la 1Gbps, în condiţiile în care în SUA riscaţi să plătiţi pentru această viteză de internet chiar de cinci sau zece ori mai mult pe acelaşi serviciu.

Reprezintă însă un preţ mic singurul argument de care aveţi nevoie pentru a face upgrade la abonamentul vostru actual? Răspunsul simplu este NU.

Cum aflu viteza mea de internet? La ce te mă ajută?

Cei mai mulţi operatori de internet promovează viteze de internet de până la 1Gbps. Cei mai mulţi dintre voi au o conexiune de aproximativ 100Mbps, dar majoritatea nu au hardware-ul necesar pentru a profita nici măcar de o conexiune de 50Mbps. Aceasta este însă doar o parte din problemă. Să începem cu începutul: cum afli viteza de internet.

În momentul în care v-aţi făcut un abonament la internet, în majoritatea contractelor, viteza voastră este specificată sub forma ,,până la X Mbps”. Această formulare este foarte importantă din trei motive. Rareori vă este garantată o viteză reală de download. În practică, aceasta poate varia foarte mult, în funcţie de infrastructura din zona în care locuiţi, de momentul zilei şi traficul generat de alţi internauţi din împrejurimi sau de reţeaua voastră din casă. Prin prezenţa cuvintelor,,până la”, nu veţi putea contesta niciodată calitatea serviciului de internet.

Al doilea motiv pentru care ar trebui să vă faceţi griji, ţine viteza de upload. Aproape niciodată nu se insistă prea mult pe respectiva valoare numerică, deşi este incredibil de relevantă, mai ales dacă v-aţi făcut un obicei din a face backup la fişierele voastre pe servicii de stocare în cloud sau dacă petreceţi mult timp pe Skype, Facetime, Viber şi alte aplicaţii de videochat sau VoIP. Al treilea element care continuă să le fie străin multor internauţi are legătură cu abrevierea Mbps sau Megabits pe secundă. În contextul în care viteza voastră de download, atunci când descărcaţi ceva prin uTorrent sau de oriunde altundeva de pe internet, se măsoară în browser prin megabytes pe secundă, trebuie să reţineţi un singur lucru. De opt ori mai mare este viteza trecută în abonament decât cea cu care faceţi download, din cauza conversiei de la byte la bit. Un byte este egal cu opt biţi.

Înainte de orice altceva, merită să ştii cum afli viteza de internet actuală. Dificultatea acestei sarcini este proporţională cu configuraţia reţelei din casă. Ideal ar fi să folosiţi un laptop sau desktop în care aveţi introdus cablul care vine de la operator. Astfel, veţi elimina posibilitatea ca routerul din apartament, numărul de dispozitive conectate simultan sau placa voastră wireless să influenţeze valoarea obţinută.

Din acelaşi motiv, de multe ori, când sunaţi la RDS, Telekom, UPC sau orice altă companie, vă este recomandat călduros să vă conectaţi cu fir. În cazul în care aveţi încredere în reţeaua voastră din casă, puteţi repeta testul şi pe wireless de pe laptop, telefon sau tabletă. Nu de alta, dar în acest mod veţi naviga pe internet în cea mai mare parte din timp. În plus, diferenţa dintre cele două teste vă va spune dacă reţeaua din casă este vinovată pentru problemele voastre de conectivitate sau operatorul de internet. Pentru a testa conexiunea voastră la internet, folosiţi www.speedtest.net. Există şi aplicaţii dedicate pentru accesarea aceluiaşi serviciu pe iOS, Android, Windows Phone şi nu numai. Speedtest măsoară atât viteza de download, cât şi de upload. Implicit, unitatea de măsură este Mbps. Deci, într-o lume ideală, ar trebui să fie foarte apropiată de valoarea trecută în contract.

Vă este utilă o viteză de internet mai mare?

Orice operator de internet, dacă infrastructura din zona voastră i-o permite, se va oferi să vă mărească viteza conexiunii. Acesta este un model clasic de afacere. În funcţie de activitatea voastră online şi de echipamentele din casă, este foarte posibil să nu observaţi vreo îmbunătăţire. Înainte să dăm însă vina pe hardware, să vedem întâi ce puteţi face cu o conexiune rapidă la internet. Scenariile uzuale implică download-ul de pe reţeaua torrent şi streaming-ul de conţinut video.

Dacă staţi pe Facebook sau vă verificaţi mail-urile de 10 ori pe zi, este foarte posibil ca abonamentul actual să vă fie suficient. În plus, de la un anumit prag limitarea s-ar putea să fie de la serverul pe care este găzduit website-ul vostru preferat, decât de la voi. Astfel, dacă staţi toată ziua pe un forum cu informaţii despre maşini sau jocuri video, este foarte probabil ca acele pagini să nu fie afişate mai repede pentru că v-aţi mărit abonamentul.

Partea tristă este că acelaşi principiu enunţat mai sus se aplică şi în cazul serviciilor de streaming. În timp real, YouTube vă măreşte calitatea fluxului video servit în funcţie de viteza voastră la internet. Acelaşi principiu de funcţionare se aplică şi la Netflix sau multe alte servicii gratuite sau contra cost. De la un anumit prag însă, toate acestea devin imune la o conexiune foarte rapidă. Să luăm scenariul extrem. Atât Netflix cât şi YouTube oferă de aproape un an conţinut video la rezoluţie 4K Ultra HD.

Trecând peste faptul că aveţi nevoie de un sistem cu o configuraţie puternică şi de un monitor sau televizor cu o rezoluţie nativă de 3840 x 2160 pentru a profita de acele filme de patru ori mai mari decât Full HD, la fel de importantă este conexiunea la internet. Atât cei de la Netflix cât şi oficialii YouTube au spus foarte clar că o rată de download de 25Mbps este suficientă pentru redarea unui flux video 4K fără întreruperi. Cu alte cuvinte, dacă nu cumva sunteţi trei sau patru în aceeaşi casă care vă uitaţi la filme 4K diferite, o viteză de internet de 25 – 50 Mbps s-ar putea să vă fie mai mult decât suficientă.

Nu aceeaşi regulă detaliată mai sus este valabilă pentru download-ul prin uTorrent. Dacă reţeaua wireless din casă nu vă limitează sau folosiţi o conexiune cu fir, în condiţii ideale, doar prin astfel de descărcări puteţi profita de o conexiune mai rapidă la internet. Pentru obţinerea acelor condiţii ideale, ar trebui să descărcaţi aproape exclusiv conţinut de pe teritoriul României găzduit simultan de un număr semnificativ de utilizatori. În practică, download-ul prin uTorrent se poate de asemenea limita la un moment dat, fără ca respectiva restricţie să fie impusă de operatorul vostru de internet sau de aparatura din casă, dar aceste praguri ipotetice sunt dificil de atins.

La ce ajută o viteză mare de upload?

În 99% din cazuri, dacă cineva îşi doreşte referinţe despre conexiunea voastră la internet, vă întreabă cu cât descărcaţi? În ultimii ani însă, viteza de upload, o referinţă pentru valoarea cu care urcaţi un volum de informaţii online, a devenit la fel de relevantă. Indiferent dacă trimiteţi un email cu un ataşament voluminos sau v-aţi obişnuit să vă urcaţi toate fotografiile pe Flickr, upload-ul este incredibil de important.

Cum afli viteza de internet prin Speedtest.net, la fel afli şi viteza de upload. De multe ori, aceasta nu este garantată de operatorul de internet decât în cazul în care plătiţi o taxă specială. Din acest motiv, ar fi de preferat să citiţi foarte bine contractul şi să insistaţi în egală măsură pe valorile numerice specificate pentru upload şi download.

Revenind la afirmaţia din titlu, de ce nu aveţi nevoie de o viteză mai mare de internet, aceasta se aplică şi în cazul ratei de upload. Este adevărat că urcaţi cantităţi semnificative de imagini pe Facebook, clipuri video pe YouTube şi purtaţi conversaţii video pe Skype, dar buna desfăşurare a acestor activităţi depinde în egală măsură de viteza conexiunii voastre la internet şi cea a operatorului serviciului online cu care interacţionaţi. Peste o anumită viteză, rata cu care urcaţi conţinut pe Google Drive sau Microsoft OneDrive este bătută în cuie. Ca test am folosit un fişier de aproximativ 200MB. În contextul în care pe Speedtest am obţinut o viteză de upload medie de 30,07 Mbps, pe Google Drive am urcat fişierul de test într-un minut şi 57 de secunde. Pe One Drive am obţinut un minute şi 25 de secunde. În cazul Dropbox, valoarea de două minute şi 20 de secunde a fost cea mai slabă, iar în ceea ce priveşte serviciul Mega.co.nz, rezultatul final a fost de un minut şi 30 de secunde. Cu alte cuvinte, deşi rata mea de upload a fost destul de generoasă, în cloud am urcat cu aproximativ 2MBps. Ca urmare, chiar şi dacă aveam o viteză de 500Mbps, rata de upload de 2MBps rămânea neschimbată.

Cum afli viteza de internet pe care o poţi folosi în realitate?

Cum am zis şi mai sus, viteza de internet este doar o parte din problemă. La fel de importantă este infrastructura din casă. Degeaba vine un domn de la RDS cu un laptop la voi în casă, vă testează viteza de la capătul firului şi obţine o rată de download impresionantă specificată în contract. Ţine de voi să împărţiţi acea conexiune la un număr de cinci sau zece dispozitive şi să vă asiguraţi că pe PC-ul de pe care descărcaţi cel mai mult sau faceţi cel mai mult streaming vă apropiaţi foarte mult de rata de descărcare trecută în contract.

În astfel de circumstanţe, degeaba plătiţi 50 de lei pe un abonament de internet, pentru că s-ar putea să să fie necesară o investiţie în casă de 500 sau 1000 de lei pentru a profita de ea, în cazul în care nu trebuie să vă schimbaţi şi laptopul sau desktopul, pentru că s-ar putea ca bugetul necesar să sară la 5000 de lei. Acele cifre ar putea părea absurde, dar nu sunt deloc aşa. Să plecăm de la premisa că vă gândiţi serios să faceţi un upgrade la un abonament de 500Mbps sau 1000Mbps. Aţi luat în calcul toate variabilele şi aţi decis că vă este necesară o astfel de viteză de download.

În primul rând, trebuie să vă gândiţi cum veţi exploata o asemenea viteză. Cu un telefon sau o tabletă este aproape imposibil, iar dacă nu e imposibil, este inutil. Nu veţi începe subit să descărcaţi zeci de GB de filme pe un smartphone. Atunci, aveţi nevoie de un computer. Majoritatea desktop-urilor şi a laptopurilor care au o placă de reţea ethernet suportă o conexiune cu fir gigabit. Dacă vreţi să introduceţi firul de la operator direct într-un sistem, aţi crede că aţi rezolvat orice problemă cu o investiţie egală cu zero. V-aţi înşela.

O conexiune gigabit se reflectă într-un rată teoretică de download reală de 125 – 150 MBps. În condiţiile în care majoritatea hard disk-urilor suportă o viteză de scriere de 100MBps, pentru a face saltul la 150MBps aveţi nevoie de un SSD. Trecând peste faptul că un astfel de mediu de stocare rapid costă 1000 lei pentru 500GB, cu 150MBps îl veţi umple în mai puţin de o oră. După aia ce faceţi, vă cumpăraţi altul? Un astfel de gest ar fi aproape la fel de absurd precum investiţia într-un abonament gigabit la internet.

Dacă nu vreţi însă să introduceţi firul de internet într-un desktop, pentru că vă doriţi să aveţi o super viteză de download şi pe laptop atunci când vă plimbaţi prin casă, este necesar un router gigabit compatibil cu IEEE802.11AC. Apropo, laptopul vostru trebuie să fie de asemenea compatibil cu standardul wireless AC, altfel veţi putea descărca cu viteză maximă situată între 150 şi 300 Mbps, pe wireless N.

Ca să vă faceţi o idee de amploarea investiţiei în reţelistică necesară în casă, aveţi în vedere că un router D-Link DIR-818LW cu intrare WAN Gigabit şi o viteză de internet maximă pe wireless AC de 750 Mbps costă aproximativ 370 de lei. Dacă folosind o conexiune wireless dual band pe 2,4/5 GHz vreţi să săriţi până la 300+867Mbps, aveţi nevoie de un ASUS RT-AC55U de aproximativ 500 lei. Apogeul este routerul ilustrat în imaginea de mai sus cu numele de ASUS RT-AC87U, cu un preţ de aproximativ 1100 lei şi o rată teoretică de transmisie a datelor pe wireless de 600+1734 Mbps.

Viteza mea de internet – Nu-i aşa că nu aveţi nevoie de o conexiune mai rapidă la internet?

La prima vedere, titlul putea părea un pic absurd, dar dacă luaţi în calcul toţi parametrii detaliaţi mai sus realizaţi că nu e deloc aşa. Nu vă mai entuziasmaţi la super oferte de la operatorii de internet. Nici măcar 10 lei pe lună nu merită să investiţi în plus într-o conexiune mai rapidă la internet, dacă puteţi deja să faceţi streaming la clipuri 4K de pe YouTube. Degeaba vorbim de o conexiune ieftină, dacă este inutilă.