Creierul tău reacționează ciudat când te gândești la bani
Tuturor ne plac banii, fără a fi materialiști. De asemenea, nu putem contesta faptul că dau dependență, și nu doar în ceea ce privește supraviețuirea și asigurarea unui trai decent.
[related]
Ei bine, un articol de pe Harvard Business Review, scris de Kabir Sehgal, are scopul de a oferi răspunsuri clare și concise despre efectul banilor asupra creierului tău, citând studii făcute de experți.
În primul rând, acel gol în stomac pe care îl simți atunci când ești în pericolul de a rămâne fără bani e real. Un studiu efectuat în 2003 a confirmat-o, iar în cadrul acestuia, subiecții au fost puși să joace Ultimatul Game. Practic, doi străini primeau o sumă de bani și erau puși să o împartă. Unul dintre ei era cel care făcea propunerea, iar celălalt trebuia să o accepte sau să o refuze. Dacă nu puteau ajunge la un consens, nimeni nu primea banii, potrivit Time.
Nu numai că cei care făceau propunerea au făcut oferte nedrepte în mai mult de 50% din cazuri, bazându-se pe ideea că dacă oferi cuiva ceva e mai bine decât să nu îi oferi nimic, dar studiul a mai arătat și că aceste oferte activau partea creierului asociată cu axietatea, durerea și foamea. Acea parte conține celule fusiforme, găsite mai ales în sistemul digestiv. După cum scria și Jason Zweig în cartea Your Money and Your Brain, atunci când ai acel gol în stomac când o investiție merge prost, s-ar putea să nu îți imaginezi, ci să fie o reacție adversă a celulelor fusiforme.
În 1997, un alt studiu a arătat că asemănarea dintre creierul tău când faci bani și creierul pe cocaină e izbitoare. Cercetătorii au comparat creierul consumatorilor de cocaină cu al celor care nu erau dependenți de niciun drog, dar cărora li s-a cerut să joace un joc în care aveau opțiunea de a câștiga sau de a pierde bani. Jucătorii au demonstrat o activare cerebrală semnificativă în nucleul accumbens, partea creierului asociată recompensei, plăcerii, motivației și dependenței. Comparată cu a celor dependenți de cocaină, diferențele au fost infime. Așadar, faptul că banii sunt un drog nu e doar un citat pseudoprofund de pe Facebook.
[readmore]
Un al treilea studiu, realizat în 2005, a implicat monitorizarea activității cerebrale a participanților cu ajutorul RMN. Subiecții au fost puși să aleagă între acțiuni și obligațiuni, într-o simulare a unei afaceri cu mult potențial, fără a ști exact ce implicî fiecare. Au fost predispuși la două tipuri de greșeli de investiție: greșeala de căutare a riscului (alegerea acțiunii atunci când nu era cea mai înțeleaptă alegere) și greșeala de aversiune în fața riscului (alegerea obligațiunii când acțiunea era mai promițătoare). La nivelul creierului, cele două arătau complet diferit. Deși greșelile din prima categorie au fost asociate cu o activare la nivel înalt a nucleului accumbens, cele din a doua au fost legate de activarea unei părți a creierului asociată emoțiilor sociale și conștientizării sinelui, care se „aprinde” când oamenii simt durere, anticipează durere, simt empatie, văd dezgustul pe fața cuiva sau decid să nu cumpere un obiect.