PlayFilm- Big Hero 6, o comedie marca Disney, plină de tehnologii futuriste
Începem seria de articole PlayFilm cu animația Big Hero 6. Înainte să vă întrebați ce caută o ”recenzie” de film pe un site de tehnologie, permiteți-ne să vă explicăm.
Echipa din spatele Playtech consideră că tehnologia are un rol imens în viața de zi cu zi și pătrunde din ce în ce mai des în toate aspectele ei. Filmele SF au un impact foarte mare, atât asupra percepției publicului, cât și asupra dezvoltării gadgeturilor de mâine (un exemplu bun este interfața din Minority Report sau inteligența artificială Jarvis, din Iron Man).
De asta am decis să înființăm rubrica PlayFilm, în cadrul căreia vom analiza cât de verosimile și plauzibile sunt tehnologiile prezentate în filmele science fiction. Începem seria cu Big Hero 6 (”Cei 6 super eroi”), o animație SF pe care o puteți vedea în cinematografele din România. (Atenție, recenzia conține câteva spoilere)
Big Hero 6 – nimeni nu înțelege cloud-ul
Big Hero 6 este rezultatul îmbinării animațiilor Disney cu personajele de bandă desenată create de Marvel. Big Hero 6 este o comedie SF cu accente de dramă, genul de film pentru care nu ești niciodată prea bătrân ca să îl savurezi.
Povestea se învârte în jurul lui Hiro, un puști strălucit pasionat de robotică, și a gigantului, dar adorabilului Baymax, o ”bezea” inteligentă și grijulie.
Hiro își petrece timpul liber construind roboți de luptă până când fratele său mai mare, Tadashi, îl convinge că poate face mai mult în viață decât să-și petreacă timpul făcând bucăți roboții adversarilor săi periculoși.
Hiro își pune tot timpul și pasiunea în dezvoltarea unui proiect cu totul inedit, o serie de microroboți, controlați cu ajutorul undelor cerebrale, capabili să alcătuiască orice structură imaginabilă. Ideea există și în realitate, oamenii de știință de la MIT reușind să realizeze, în urmă cu doi ani, structuri robotice capabile să se asambleze singure sub diverse forme, așa că filmul primește o bilă albă din partea noastră. Va mai dura, totuși, până când microroboții modulari vor ajunge la complexitatea celor din film.
Revenind la poveste, trebuie menționat că (mic spoiler aici) fratele lui Hiro, Tadashi, moare într-un accident bizar, iar Baymax, robotul de care ziceam mai devreme, rămâne pe capul lui Hiro.
Baymax este un robot gonflabil, un mix dintre mascota Michelin, o asistentă medicală și un ursuleț de pluș adorabil. ”Copilul” lui Tadashi este realizat pentru a fi de ajutor în spitale și pentru a oferi sfaturi și ajutor medical. Se umflă și se dezumflă la comandă, iar faptul că este făcut dintr-un material moale și cauciucat îl ajută să aibă un aspect prietenos.
Și în cazul Baymax, scenariștii s-au inspirat din realitate. Există chiar un astfel de robot, creat de cercetătorii de la Harvard.
Singura problemă cu Baymax (și cu filmul, în general) este că, în ciuda faptului că robotul are clar o conexiune la Internet, învață lucruri numai cu ajutorul unor carduri de memorie. Aceleași carduri de memorie sunt folosite pentru a-i înregistra întreaga activitate și pot folosite pentru a-i transfera ”sufletul” în alt robot similar.
Serios? Ai dezvoltat o inteligență artificială capabilă de nenumărate acțiuni, dar nu te-ai gândit să-l faci capabil să-și facă back-up în cloud? Într-o anumită scenă din film (pe care nu o voi descrie, pentru că e un spoiler prea mare), mi-a venit în cap o replică deja celebră din comedia Sex Tape: ”Nobody understands the cloud!” (n.red. – nimeni nu înțelege cloudul). În afară de această mică ”scăpare”, filmul este unul pe care îl recomand din toată inima, atât celor care sunt nebuni după animații, cât și celor care le place să viseze la viitorul nu foarte îndepărtat.
În cele din urmă, Big Hero 6 se transformă într-o versiune animată a filmului The Avengers, prietenii lui Hero fiind dotați cu costume care le oferă puteri speciale. Există o armă pe bază de plasmă, capabilă să taie prin orice, o geantă care generează bile cu diverse proprietăți fizice și chimice și un costum de monstru care scuipă flăcări pe gură.