Brandurile IT românești – Raport calitate-preț cu sau fără identitate?
Mi se pare mie sau produsele sub brand românesc (vorbim de sfera tehnologiei, evident) sunt cumva percepute ca fiind dintr-o categorie aparte? Chiar – să încercăm un experiment. Hai să ne gândim la produse românești din categoria echipamentelor electronice. Aș lua smartphone-urile și tabletele, de exemplu, pentru că acestea sunt cele mai populare în retailul autohton. Așadar, care este primul cuvânt care vă vine în minte dacă ar fi să descrieți / clasificați un astfel de produs românesc? Secțiunea de comentarii este deschisă, vă rog.
O lămurire necesară
Înainte de toate, țin să facem o precizare de bun simț, care și-a tot făcut loc în articolele Playtech.ro, dar care acum, dat fiind subiectul, cred că necesită o re-evidențiere. Se tot vorbește despre „producători români” de smartphone-uri și tablete.
E bine de subliniat că în România nu există producători de astfel de dispozitive. Companiile românești din domeniu nu gândesc un design propriu, nu au tehnologii patentate implementate în aparatele lor, nu au o fabrică în care să aibă loc producția acelor aparate, gândite de la zero în regim propriu. Ceea ce au companiile românești este o legătură foarte bună cu Asia, în special cu China, de unde, dintr-o maaare listă de producători locali, aleg câteva modele de telefoane și tablete, le personalizează nițel, așa cum faci cu o mașină, în funcție de un anumit buget și de gust. La final, se aplică un logo „brand românesc”.
Nu vreau câtuși de puțin să minimalizez efortul companiilor românești care asamblează și comercializează produse electronice, dimpotrivă, pentru unele am o admirație. Am văzut însă astfel de păreri, eronate, printre cititori, printre utilizatori, chiar, din păcate, prin presă am citit despre câte un „producător român” de smartphone-uri și tablete. Pe de altă parte, au existat induceri în eroare, pe alocuri, din partea chiar a companiilor. E bine, totuși, să cunoaștem realitatea, nu marketing-ul – atât. Din rațiuni practice, voi folosi în continuare în acest articol sintagma „produse românești”, care, chiar dacă lasă loc la interpretări, mi se pare potrivită pentru a numi produse care sunt comercializate cu marcă românească.
„Sfântul” raport calitate-preț
Evident, nici o marcă românească nu se poate lua la trântă cu un Apple, Samsung, cu un LG. Din contră, s-ar putea spune, produsele autohtonilor se află la antipod. Nu vorbim, e adevărat, de dispozitive de top, însă mult cinstitul raport calitate-preț cred că și-a făcut culcuș bun în device-urile respective.
„Categoric, consumatorul român este foarte sensibil la preț. Însă acesta nu este singurul factor pe care îl ia în calcul atunci cand alege să achiziționeze un produs. Contează din ce în ce mai mult calitatea oferită de produsul respectiv. Iar strategia companiilor a ținut cont și de asta și nu își mai permit să vină pe piață cu produse foarte ieftine și de proastă calitate.” – Mihai Pătrașcu, CEO evoMAG.ro.
Ce-i drept, mă uitam inclusiv la reacțiile cititorilor la articole de presă, la diverse remarci pe Facebook – brandurile românești reprezintă un subiect care produce atitudine, manifestări. E un lucru bun, o dovadă clară că, deși prețul este motorul principal, există o balanță destul de convenabilă în final, pare-se. În vânzările evoMAG, de exemplu, ponderea gadget-urilor românești a ajuns la 20% pe segmentul de tablete și smartphone-uri.
Oricum, există anumite categorii de produse, tabletele, de exemplu, unde companiile locale dețin o cotă de piață de peste 50%, (în vânzarea de unități), cotă ce se va menține și pe perioada anului 2014, potrivit E-Boda. În următorii ani, este estimată o cotă locală de maxim 30-40%. Pe de altă parte, în categoria de telefoane, cota de piață a companiilor românești nu depășește 10%, chiar dacă în următorii ani este prevăzută totuși o creștere, după estimările acelorași oficiali E-Boda.
Prin ce se diferențiază un produs românesc față de unul străin din aceeași categorie de preț? Prin „specificații suplimentare, în același nivel de preț – produsele românești oferă specificații hardware suplimentare și mai actuale, datorate flexibilității de a produce într-un număr mai mic de unități”, sunt de părere oficialii E-Boda.
Principalele nume românești care activează în zona de smartphone-uri și tablete sunt Allview, Evolio, E-Boda. Au apărut nu de multă vreme și branduri mai tinere – Utok, Serioux, InfoTouch, unele deja au dat semne de pauză, rămâne să vedem ce se întâmplă pe termen mediu, puțin probabil să se ajungă la termen lung.
De ce nu sunt brandurile IT românești „complete”?
Sunt multe aspecte de discutat aici. Trecând peste faptul că nu există efectiv produs original românesc pe piața smartphone-urilor și a tabletelor, trecând peste lipsa bugetelor de marketing colosale (ce-i drept, în categoria aceasta de preț, nici nu s-ar justifica), brandurilor autohtone pare să le lipsească abilitatea de a-și construi o identitate. Pentru a fi mai competitive cu produsele străine, cele românești ar avea mare nevoie de o strategie de consecvență, de definire a unor valori, de fixare a lor în timp.
„Brandurile românești nu au identitate. […] E nevoie mai întai de o identitate, de o diferențiere, de niște trăsături clare, atribute, bine stabilite ale brandului în mintea cumparatorului. Ori, în prezent, brandurile românești sunt percepute la gramadă, iar principalul vector este aici prețul scăzut.” – Mihai Pătrașcu, CEO evoMAG.ro.
Despre a deveni un lovebrand nici nu se poate pune problema. În primul rând, nu sunt întrunite condițiile fundamentale – de a avea un produs propriu, original, și de a gândi și un produs din categoria high-end. În al doilea rând, apare, indispensabil, necesitatea unei filozofii, a unui marketing consecvent și apropiat de elementul uman.
Categoric, ne-am simți foarte mândri să avem în România companii IT capabile de a construi un lovebrand. Momentan, segmentul smartphone-urilor și al tabletelor mi se pare compromis din acest punct de vedere. Numai când te gândești la golurile mari de lansări ale unor companii și, dimpotrivă, la prea muuultele lansări ale altora, care parcă au un cronometru pentru aruncarea pe piață a unor produse, fără să îți lase timp să te dumirești nici măcar care este produsul actual. Poate e și asta o strategie – dacă nu ai fabrică de produse, măcar să iți fabrici ocazii în care să se vorbească despre tine.
Mihai Pătrașcu e de părere că vom vedea producători români mai degrabă pe zona de televizoare, poate și în segmentul de accesorii. Momentan, accesoriile sunt și ele importate din China.