Ce face o companie care trăia din camere cu film?
Cu toate că numărul megapixelilor la camerele digitale creşte precum Prâslea cel Voinic, invers proporţional cu popularitatea senzorilor foto digitali, scad camerele foto cu film. Kodak este cel mai bun exemplu al dezastrului care înconjoară această industrie.
Într-un reportaj recent al celor de la Wired se povesteşte istoria uneia dintre cele mai revoluţionare companii din domeniul camerelor cu film. Charles A. Hulcher Co. este o companie cu un trecut pe cât de glorios, pe atât de dramatic.
În anii 1950 a apărut prima cameră Hulcher capabilă să capteze conţinut în rafală cu o viteză de până la 50 de cadre pe secundă. Respectivul model a fost creat pentru predecesorul NASA, pe atunci National Advisorz Commitee for Aeronautics. Scopul camerei era de a surprinde mult mai bine activitatea care are loc la lansarea unei rachete.
La scurt timp performanţa camerelor Hulcher a ajuns la 100 de cadre pe secundă. În aceeaşi perioadă, Charles Hulcher a creat câteva exemplare speciale pentru Marina Americană si Forţele Aeriene Regale Canadiene. Printre clienţii ,,obişnuiţi” se numărau John Zimmerman, un fotograf care acum are 35 de ani de experienţă în domeniul fotografiei sportive şi nu numai.
Acum, aceeaşi companie are 4 angajaţi şi rareori mai vinde câte o cameră unor utilizatori entuziaşti. Să nu se numere acest exemplu printre multe industrii falimentate de revoluţia digitală?
