Ce s-ar întâmpla cu România dacă Nicușor Dan ar fi demis. Cine ar conduce țara și care sunt riscurile economice

Ce s-ar întâmpla cu România dacă Nicușor Dan ar fi demis. Cine ar conduce țara și care sunt riscurile economice
Ce s-ar întâmpla dacă Nicușor Dan ar fi suspendat și apoi demis. Efectele politice și economice (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Pe fondul tensiunilor tot mai mari de pe scena politică și al demersului AUR pentru suspendarea lui Nicușor Dan, mulți români se întreabă ce s-ar întâmpla dacă președintele ar fi demis și, mai ales, cum i-ar putea afecta o nouă criză politică. Procedura este una de durată și presupune inclusiv un referendum, însă o eventuală demitere ar putea aduce luni de incertitudine, cu posibile efecte asupra leului, costurilor de împrumut ale statului, investițiilor și economiei.

Miza este cu atât mai mare cu cât România traversează deja o criză politică prelungită. Nicușor Dan l-a desemnat pe diplomatul Luca Niculescu candidat pentru funcția de premier, a patra nominalizare în aproximativ cinci luni, în încercarea de a pune capăt blocajului privind formarea unui guvern.

AUR are nevoie de 155 de semnături pentru a porni procedura

George Simion a anunțat că va pune la dispoziția parlamentarilor PSD tabelul pentru susținerea suspendării.

„Nicușor Dan trebuie suspendat! Azi ofer tuturor parlamentarilor PSD tabelul pentru semnături. Scrieți-le și voi să semneze și să deblocăm Țara!”, a transmis liderul AUR.

Constituția stabilește că propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. În actuala configurație, pragul indicat este de 155 de parlamentari. AUR susține că are deja 119 susținători, ceea ce înseamnă că mai are nevoie de 36.

Este important de precizat, însă, faptul că strângerea semnăturilor nu înseamnă însă că Nicușor Dan este suspendat. Este doar pasul care permite declanșarea procedurii parlamentare.

Când poate fi suspendat un președinte

Articolul 95 din Constituție stabilește că președintele poate fi suspendat în cazul săvârșirii unor „fapte grave” prin care încalcă prevederile Constituției. După inițierea procedurii, acuzațiile îi sunt aduse la cunoștință președintelui, care poate veni în Parlament pentru a da explicații.

De asemenea, este consultată și Curtea Constituțională, după care Camera Deputaților și Senatul votează în ședință comună.

Desigur, suspendarea trebuie aprobată cu votul majorității deputaților și senatorilor. Prin urmare, AUR nu poate suspenda singur președintele, chiar dacă reușește să strângă semnăturile pentru inițierea procedurii.

Suspendarea nu înseamnă demitere. Românii decid la referendum

Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, Nicușor Dan nu își pierde automat mandatul. În cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum național pentru demiterea președintelui.

Cetățenii sunt, așadar, cei care au ultimul cuvânt. Dacă demiterea nu este aprobată în condițiile prevăzute de lege, președintele își reia atribuțiile. Dacă referendumul conduce la demitere, mandatul încetează, iar funcția de președinte devine vacantă.

Cine ar conduce România dacă Nicușor Dan este suspendat

România nu ar rămâne fără șef al statului. Pe durata suspendării, Constituția prevede că interimatul este asigurat de președintele Senatului, iar dacă acesta nu poate exercita funcția, de președintele Camerei Deputaților.

Președintele interimar are însă puteri mai restrânse decât titularul funcției. Printre altele, nu poate dizolva Parlamentul. Acest aspect este important în actuala situație politică. Suspendarea sau demiterea președintelui nu ar provoca automat alegeri parlamentare anticipate și nici nu ar duce automat la demiterea Guvernului.

Ce riscuri politice și economice ar apărea pentru România

Demiterea președintelui nu provoacă automat o criză economică, însă ar putea prelungi perioada de incertitudine politică într-un moment în care România se confruntă deja cu dificultăți în formarea unui guvern stabil.

Blocajul politic durează de aproximativ cinci luni și a început deja să se vadă pe piețele financiare. Potrivit Reuters, criza politică a contribuit la deprecierea leului până la minime istorice și la creșterea randamentelor obligațiunilor de stat pe zece ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în numai două săptămâni. Cu alte cuvinte, investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta România atunci când percep un risc mai ridicat.

O suspendare urmată de referendum și, eventual, de noi alegeri prezidențiale ar putea adăuga alte luni de incertitudine. Unul dintre punctele sensibile este ratingul de țară. România se află la limita inferioară a categoriei „investment grade”, iar agențiile de rating urmăresc capacitatea autorităților de a reduce deficitul, de a controla creșterea datoriei și de a adopta bugetul pentru 2027.

Pentru români, efectele s-ar putea transmite indirect. Un leu mai slab poate face mai scumpe produsele importate și poate alimenta inflația. Dacă statul trebuie să plătească dobânzi mai mari pentru împrumuturi, crește și presiunea asupra bugetului. Într-un scenariu în care instabilitatea politică ar împiedica reducerea deficitului și România ar pierde calificativul recomandat investițiilor, presiunea asupra costurilor de finanțare ar putea deveni și mai mare.

Acestea sunt riscuri, nu consecințe inevitabile ale demiterii: evoluția ar depinde în mare măsură de durata crizei și de capacitatea instituțiilor de a asigura continuitatea politicilor fiscale. Reuters

Dacă este demis, România trebuie să aleagă un nou președinte

În cazul în care referendumul conduce la demiterea lui Nicușor Dan, interimatul ar continua până la alegerea unui nou șef al statului.
Constituția prevede că, atunci când funcția de președinte devine vacantă, Guvernul trebuie să organizeze alegeri pentru un nou președinte în termen de trei luni.

România ar intra astfel într-o nouă campanie electorală, în paralel cu necesitatea formării unui guvern stabil, adoptării bugetului și reducerii deficitului. De aceea, principala miză pentru economie nu este schimbarea unei persoane la Cotroceni în sine, ci cât de lungă și de dificilă ar deveni perioada de instabilitate politică.