România, între promisiunea statului inteligent și „adolescența digitală”. Lecțiile Ucrainei și Estoniei, dar și viitorul digitalizării statului român, dezbătute la Cotroceni

România, între promisiunea statului inteligent și „adolescența digitală”. Lecțiile Ucrainei și Estoniei, dar și viitorul digitalizării statului român, dezbătute la Cotroceni
EXCLUSIV
foto - Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026, Palatul Cotroceni/Ozana Mazilu (Playtech)
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google

Joi, 19 noiembrie 2026, Palatul Cotroceni a găzduit cea de-a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Evenimentul a avut peste 30 de speakeri anunțați, reprezentanți ai administrației publice, oficiali guvernamentali, experți internaționali și lideri din mediul privat, și s-a desfășurat pe două scene paralele, Scena principală și Scena Wallet, cea din urmă dedicată portofelului european de identitate digitală. Playtech a participat la summit și relatează în continuare principalele discuții ale zilei.

La un an de la prima ediție, Summitul pentru Guvernanță Digitală a readus în atenție problemele structurale ale administrației românești, dar și oportunitățile pe care inteligența artificială, identitatea digitală și viitoarele finanțări europene le pot aduce României.

Așa a arătat lista speakerilor și moderatorilor, conform programului evenimentului:

Scena principală

  • Robert Berza – director executiv, Edge Institute.
  • Nicușor Dan – președintele României.
  • Luca Niculescu – prim-ministrul României.
  • Bogdan Dumitru – ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială.
  • Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor.
  • Radu Burnete – consilier prezidențial, Departamentul Politici Economice și Sociale.
  • Valeriya Ionan – fostă ministră adjunctă a Transformării Digitale din Ucraina.
  • Ott Velsberg – fost Chief Data Officer al Guvernului Estoniei, expert în cadrul Tony Blair Institute for Global Change.
  • Marietje Schaake – Non-Resident Fellow la Cyber Policy Center și Fellow la Institute for Human-Centered Artificial Intelligence, Stanford University, fostă europarlamentară.
  • Tamara Srzentić – fostă ministră a Administrației Publice, Societății Digitale și Mass-Media din Muntenegru, fondatoarea Rebel Alliance.
  • George Cristian Tuță – primarul Sectorului 1 al Capitalei.
  • Vasile Asandei – director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.
  • Nicolae Urs – conferențiar universitar și prodecan al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
  • Claudiu Bogdan – fondatorul platformei transparenta.eu.
  • Sergiu Manea – CEO al Băncii Comerciale Române (BCR).
  • Victor Negrescu – vicepreședinte al Parlamentului European.
  • Dragoș Pîslaru – fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
  • Iulian Stanciu – fondatorul Inspire Asset Management și membru în boardul Edge Institute.
  • Iulian Cîrciumaru – managing partner, V7 Capital.

Scena Wallet – portofelul european de identitate digitală

  • Mădălina Marcu – fostă secretară de stat în Guvernul României.
  • Adrian Bieschke – reprezentant al Ministerului Federal pentru Transformare Digitală și Modernizarea Administrației din Germania, în cadrul diviziei pentru servicii de identitate, verificare și wallet.
  • Rafał Sionkowski – director al Departamentului de Identificare Electronică din cadrul Centrului Central de Tehnologia Informației din Polonia.
  • Christian Bormann – arhitect pentru identitate digitală și criptografie al portofelului EUDI din Germania.
  • Maciej Mironiuk – director pentru identitate digitală și plăți de tip account-to-account în Europa Centrală și de Est, Visa.
  • Thomas Rysgaard Christiansen – partener în cadrul Netcompany.
  • Jörg Lenz – Head of Industry Advocacy, Namirial.
  • Răzvan-Iulian Jiga – director general al Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul MAI.
  • Viky Mănăilă – consilier onorific al ministrului Afacerilor Interne și fost expert tehnic al Comisiei Europene pentru regulamentul eIDAS.
  • Dan Cîmpean – director al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
  • Gabriel David – reprezentant al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
  • Radu Postolache – președinte ANIS și director general Qualysoft.
  • Cristian Movilă – președintele Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), fondator și CEO OptiComm.AI.
  • Marius Mălăiaș – director de management de produs pentru segmentul consumatorilor, Bitdefender.
  • Tudor Stoica – fondator și CEO OrchestrateID.

Gazda evenimentului și moderatorii

  • Oana Manițiu – jurnalistă Context.ro, gazda evenimentului.
  • Diana Stafie – membră a boardului Edge Institute.
  • Diana Oncioiu – jurnalistă Dela0.ro.
  • Melany Pașca – director de politici publice, Edge Institute.
  • Victor Guzun – membru al boardului Edge Institute.
  • Răzvan Foncea – cercetător în politici publice, Edge Institute.
  • Ramona Sîrbu – moderatoare a panelului dedicat sectorului privat.
  • Robert Berza – director executiv, Edge Institute.

Cine a fost la eveniment

În primul rând, pe Scena principală au urcat Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, care a deschis și a închis lucrările și a moderat panelul despre bugetul european pentru digitalizare, și președintele Nicușor Dan, într-o discuție moderată de Diana Stafie despre direcțiile strategice ale României.

Tot aici au susținut intervenții principale Valeriya Ionan, despre parcursul Ucrainei de la guvernare digitală la un stat agentic, Ott Velsberg, despre inteligența artificială în administrația publică, date, infrastructură și cazuri de utilizare, Marietje Schaake, de la Stanford University, despre puterea tehnologică și utilizarea etică a AI, și Tamara Srzentić, despre leadership digital în Muntenegru și California.

Un panel dedicat digitalizării de jos în sus și rolului administrației publice locale i-a reunit pe George Cristian Tuță, Vasile Asandei, Nicolae Urs și Claudiu Bogdan, moderat de Diana Oncioiu. Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, Bogdan Dumitru, a vorbit într-o discuție moderată de Diana Stafie despre drumul de la programul de guvernare la smartphone-ul cetățeanului, iar premierul Luca Niculescu a abordat direcțiile de acțiune pentru România în era inteligenței artificiale, într-un fireside moderat de Melany Pașca.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Sesiunile de după-amiază au adus pe scenă un panel despre impactul digitalizării și al AI, cu ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, consilierul prezidențial Radu Burnete și Sergiu Manea, moderat de Oana Manițiu, și un panel final despre ultimul mare buget european pentru digitalizare, cu Victor Negrescu, Dragoș Pîslaru, Iulian Stanciu și Iulian Cîrciumaru, moderat de Robert Berza.

Scena Wallet a fost deschisă de Melany Pașca, cu o intervenție despre contextul românesc și miza pentru Europa, urmată de Mădălina Marcu, care a vorbit despre transformarea digitală a României și importanța identificării electronice sigure. Adrian Bieschke, Rafał Sionkowski și Christian Bormann au împărtășit lecțiile echipelor guvernamentale de wallet din Polonia și Germania, într-un panel moderat de Victor Guzun, iar Maciej Mironiuk, Thomas Rysgaard Christiansen și Jörg Lenz au adus perspectivele Visa, Netcompany și Namirial despre rolul sectorului privat în accelerarea adopției, într-un panel moderat de Melany Pașca.

Partea demonstrativă a scenei le-a aparținut lui Răzvan-Iulian Jiga și Viky Mănăilă, care au prezentat în direct MVP-ul RO Wallet, și echipei tehnice a STS, cu registrul național de furnizori și beneficiari. Dan Cîmpean și Gabriel David au discutat despre integrarea portofelului în sectorul public, într-un panel moderat de Răzvan Foncea, iar Radu Postolache, Cristian Movilă, Marius Mălăiaș și Tudor Stoica au analizat rolul companiilor românești în ecosistem, într-un panel moderat de Ramona Sîrbu. Răzvan Foncea a încheiat lucrările scenei.

Robert Berza, director executiv, Edge Institute, la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Nicușor Dan, despre maturizarea României și provocările digitalizării

Președintele Nicușor Dan a vorbit despre nevoia unui consens național privind digitalizarea și inteligența artificială, dar și despre diferența dintre adoptarea rapidă a tehnologiei și capacitatea oamenilor de a o utiliza responsabil.

Datele studiilor realizate de Edge Institute arată amploarea fenomenului. Aproximativ 98% dintre liceeni au folosit deja inteligența artificială, iar 84,2% dintre cei care au utilizat asemenea instrumente le folosesc pentru școală cel puțin săptămânal. Totodată, 45,5% dintre elevii care apelează la AI pentru activități școlare declară că utilizează informațiile generate fără să le verifice, iar aproximativ 30% preiau frecvent răspunsurile aproape ca atare.

În economie, 61,7% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați folosesc inteligența artificială într-o formă sau alta, însă doar 13,5% o utilizează regulat și numai 3,3% au integrat-o în procesele organizaționale. Doar 20% dintre firme au implementat măsuri de formare a angajaților în acest domeniu.

Nicușor Dan a precizat că utilizează instrumente AI în special pentru sinteze, inclusiv în zona politicii externe, și, mult mai rar, pentru matematică. În opinia sa, folosirea AI în instituțiile publice trebuie însoțită de reguli clare privind confidențialitatea și securitatea informațiilor deținute de stat.

Nicușor Dan, președintele României, la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

„Instrumentul de AI pe care îl folosesc îmi face diferite sinteze foarte interesante, de la politică externă până la, foarte rar, matematică”, a declarat președintele, explicând că apelează la tehnologie pentru a pune cap la cap informații pe care le cunoaște deja.

În cadrul discuției, Diana Stafie a adus în atenție și fenomenul cunoscut sub denumirea de „shadow AI”, care presupune utilizarea instrumentelor de inteligență artificială la locul de muncă, în afara unui cadru instituțional formal.

Potrivit datelor unui studiu realizat de Edge Institute împreună cu Administrația Prezidențială, la care au participat peste 11.000 de angajați din administrația centrală, aproape jumătate dintre aceștia folosesc săptămânal inteligența artificială la serviciu. Totodată, aproape jumătate dintre angajații chestionați nu beneficiază de acces oferit de instituție, apelând la conturi personale.

Situația ridică probleme importante de securitate, în special atunci când funcționarii lucrează cu informații confidențiale. Nicușor Dan a subliniat că instrumentele AI comerciale nu pot fi utilizate direct pentru prelucrarea unor informații sensibile ale statului și că trebuie identificat un mecanism adecvat în acest sens.

Președintele a afirmat că României îi lipsește în prezent o strategie coerentă privind utilizarea inteligenței artificiale la nivelul statului, dar că a discutat cu ministrul responsabil de digitalizare și se așteaptă la elaborarea unui asemenea cadru.

În acest context, trebuie precizat că România are deja, oficial, o Strategie națională în domeniul inteligenței artificiale pentru perioada 2024-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 832 din 11 iulie 2024. Problema ridicată la summit privește însă necesitatea unor politici clare, aplicabile și a unor planuri concrete de implementare în administrația publică.

Dincolo de strategie, președintele a insistat asupra nevoii de rezultate și asupra unei colaborări mai rapide între administrație, companii și mediul academic. Un exemplu menționat a fost Just.AI, proiect al Administrației Prezidențiale, lansat în luna mai 2026, dedicat utilizării inteligenței artificiale în sistemul judiciar, în jurul căruia instituțiile relevante s-au arătat deschise colaborării.

În ceea ce privește stadiul concret al inițiativei, Nicușor Dan a explicat că, exceptând una sau două instituții, aproape toate entitățile implicate s-au arătat dispuse să colaboreze, inclusiv instituții între care există în mod tradițional divergențe. În prezent, sunt purtate discuții privind viitoarea arhitectură a relației dintre inteligența artificială și instituțiile din sistemul judiciar. Conceptul există deja, următoarea etapă fiind transformarea acestuia într-un plan de acțiune.

Procesarea automată a documentelor, o soluție pentru românii din diaspora

Un alt subiect abordat a fost relația românilor din diaspora cu administrația. Programările online reprezintă doar o primă etapă, iar următorul pas ar trebui să fie procesarea automată a documentelor, inclusiv în activitatea Autorității Naționale pentru Cetățenie.

O asemenea schimbare ar putea reduce timpul de așteptare și volumul activităților repetitive, însă trebuie implementată cu atenție la confidențialitate, securitate și protejarea intereselor statului român.

În prezent, colaborarea dintre sectorul public, companii, universități și societatea civilă rămâne lentă. Nicușor Dan a spus că progresul înregistrat față de anul trecut este limitat și că statul are nevoie de specialiști capabili să gestioneze proiectele într-un ritm diferit. Una dintre soluții ar fi atragerea unor profesioniști din mediul privat în administrație.

Un moment interesant al întâlnirii a fost acela în care președintele le-a cerut reprezentanților mediului privat aflați în sală să ridice mâna dacă ar fi dispuși să lucreze în administrația publică. Ulterior, acesta a solicitat ca datele de contact ale persoanelor interesate să fie colectate, subliniind că invitația sa nu a fost una pur simbolică.

Nicușor Dan a explicat că își amintește foarte bine discuția de la ediția precedentă a summitului și că se temea încă de atunci că, în ciuda bunelor intenții ale tuturor celor implicați, colaborarea dintre stat și mediul privat nu va produce suficiente rezultate într-un an.

Președintele a apreciat drept un pas important existența unui ministru dedicat digitalizării și a susținut ideea aducerii Autorității pentru Digitalizarea României în subordinea prim-ministrului.

În același timp, a făcut apel la mediul privat să participe direct la definirea proiectelor, pentru ca statul să nu piardă ani întregi elaborând strategii și planuri fără rezultate concrete.

România trebuie să treacă de la mii de proiecte la câteva priorități majore

Întârzierile în digitalizarea României generează deja un cost economic important. Potrivit unui studiu realizat de Edge Institute în 2026, românii din diaspora cheltuiesc aproximativ 1,54 miliarde de euro anual pentru deplasările în România necesare rezolvării unor probleme administrative care ar putea beneficia de soluții digitale.

Estimarea are la bază un sondaj realizat în rândul a 2.717 respondenți din diaspora și pornește de la o populație de referință de patru milioane de români aflați în străinătate. Aproximativ 38,5% dintre respondenți au fost nevoiți să călătorească în România în ultimul an pentru rezolvarea unei probleme administrative.

Viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, reprezintă o oportunitate majoră pentru continuarea proiectelor de digitalizare și pentru creșterea capacității administrative a statului. În cadrul discuțiilor au fost avansate estimări de ordinul miliardelor de euro, însă alocările finale vor depinde de negocierile europene.

Provocarea nu va fi însă doar atragerea banilor, ci alegerea investițiilor potrivite.

Nicușor Dan a comparat abordarea României din cadrul PNRR, unde, potrivit cifrelor invocate de acesta, au fost incluse aproximativ 20.000-30.000 de proiecte, cu cea a Irlandei, care a avut șapte proiecte. În opinia sa, următoarele finanțări europene trebuie concentrate în inițiative esențiale, care răspund unor nevoi clare și pot fi implementate integral.

Președintele consideră, de asemenea, că digitalizarea este unul dintre domeniile în care nu există un conflict fundamental de viziune între administrație și mediul privat. Ambele părți își doresc progresul tehnologic, însă dificultatea constă în coordonarea eforturilor și transformarea acestei voințe comune în proiecte concrete, cu obiective și termene bine stabilite.

Președintele a folosit metafora adolescenței pentru a descrie etapa în care se află societatea românească în procesul său de maturizare. Aplicată digitalizării, această caracterizare surprinde destul de bine situația actuală: există voință atât în administrație, cât și în mediul privat, dar maturizarea presupune prioritizare, continuitate și capacitatea de a renunța la fragmentarea resurselor.

Întrebat în ce etapă a maturizării se află societatea românească, Nicușor Dan a răspuns, cu umor, „Adolescență”, adăugând ulterior: „Dar e mai bine decât pubertate”.

Digitalizarea administrației locale nu înseamnă mutarea birocrației pe internet

O perspectivă mai apropiată de problemele cotidiene ale românilor a fost oferită în cadrul panelului dedicat administrației publice locale, la care a participat și primarul Sectorului 1, George Cristian Tuță.

Discuțiile au evidențiat diferențele dintre primăriile din România în ceea ce privește maturitatea digitală, dar și necesitatea de a evalua cât de utilizate sunt, în realitate, serviciile electronice implementate de autorități.

Printre exemplele abordate s-au numărat formalitățile fiscale asociate achiziționării unei mașini sau a unei locuințe, precum și procedurile mai complexe din domeniul construcțiilor. În anumite situații, dificultățile nu țin exclusiv de lipsa tehnologiei, ci de legislație și de multitudinea etapelor administrative.

Una dintre ideile recurente a fost că digitalizarea unui proces birocratic nu îl face automat mai eficient. Dacă toate etapele inutile sunt păstrate și transferate într-o aplicație, cetățeanul va continua să se confrunte cu aceleași probleme, chiar dacă nu mai este nevoit să se deplaseze fizic la ghișeu.

Au fost abordate și transparența instituțională, accesul la datele publice, dificultatea prelucrării documentelor publicate de autorități și riscurile de securitate cibernetică. Pe măsură ce administrațiile locale transferă tot mai multe activități în mediul digital, protejarea infrastructurii și a informațiilor cetățenilor devine la fel de importantă precum dezvoltarea serviciilor propriu-zise.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

RO Wallet ar putea schimba relația românilor cu instituțiile și companiile

Una dintre temele centrale ale summitului a fost RO Wallet, versiunea românească a portofelului european de identitate digitală. Proiectul urmărește să le permită cetățenilor să utilizeze documente și atribute oficiale direct de pe telefon, în relația cu instituțiile publice și companiile.

Conform calendarului european, statele membre trebuie să pună la dispoziția cetățenilor un asemenea portofel până la sfârșitul anului 2026. La summit a fost realizată o demonstrație a versiunii funcționale a aplicației.

Deși în comunicările organizatorilor summitului fusese menționată luna decembrie, potrivit calendarului comunicat de Guvern în noiembrie 2026, lansarea oficială a RO Wallet în România este programată pentru 14 ianuarie 2027.

Printre primele funcționalități se vor număra utilizarea datelor de identificare personală, permisul de conducere mobil, atestatele privind domiciliul și reședința, precum și verificarea vârstei.

Pentru ca portofelul să devină util, nu este suficient ca statul să lanseze aplicația. Instituțiile și companiile trebuie să își adapteze serviciile astfel încât să poată accepta și verifica informațiile transmise prin aceasta. Experiențele Germaniei și Poloniei, alături de contribuțiile companiilor private, au fost prezentate drept repere pentru dezvoltarea ecosistemului românesc.

Ucraina a construit și dezvoltat servicii digitale inclusiv în plin război

Experiența Ucrainei a arătat cum o viziune clară și o arhitectură instituțională coerentă pot accelera transformarea digitală chiar și într-un context extrem.

După crearea Ministerului Transformării Digitale în 2019, guvernul de la Kiev a introdus funcții de Chief Digital Transformation Officer la nivelul ministerelor și a format în Parlament o comisie dedicată digitalizării. Această structură i-a permis vicepremierului responsabil de domeniu să coordoneze reformele la nivel național și regional.

Viziunea asumată a fost construirea celui mai convenabil stat digital din lume. Potrivit reprezentantei Ucrainei, Valeriya Ionan, fiecare serviciu sau produs propus a fost evaluat în funcție de contribuția sa la acest obiectiv. Dacă un proiect nu apropia administrația de viziunea stabilită, nu era continuat.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Un rol important l-a avut și aducerea în guvern a unor profesioniști din sectorul privat, care nu acceptau automat explicația potrivit căreia procedurile publice trebuie să dureze luni. Ei au revizuit fluxurile și regulile pentru a identifica etapele care puteau fi simplificate.

Rezultatul emblematic este Diia, ecosistem care include aplicația de stat, portalul de servicii, platforme de educație digitală și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și Diia Engine, o platformă open-source pentru dezvoltarea sistemelor și registrelor digitale.

Lansată înaintea invaziei ruse la scară largă din februarie 2022, aplicația a continuat să fie dezvoltată în timpul războiului, oferind zeci de documente și servicii și schimbând așteptările cetățenilor privind interacțiunea cu statul.

Lecția Ucrainei este că oamenii nu trebuie să stea la cozi sau să petreacă ore pentru a obține un serviciu public, iar comunicarea cu administrația ar trebui să fie la fel de simplă precum utilizarea unei aplicații comerciale.

Estonia: mai puține strategii, responsabilitate individuală mai clară

Prezentarea Estoniei a insistat asupra diferenței dintre o strategie generală și un plan de acțiune în care sunt stabilite impactul urmărit, instituția implicată și persoana concretă responsabilă.

Ott Velsberg, fost Chief Data Officer al Guvernului Estoniei, a criticat practica prin care responsabilitatea este atribuită generic unei organizații sau unei adrese de e-mail. Pentru ca proiectele să avanseze, trebuie să existe o persoană identificabilă care răspunde de implementare.

Abordarea estoniană combină finanțarea centrală și sprijinul practic cu responsabilitatea instituțiilor pentru propriile domenii. Echipele centrale oferă ajutor în definirea problemelor, cartografierea datelor, realizarea prototipurilor și găsirea finanțării, dar implementarea rămâne în sarcina agenției competente.

Inteligența artificială și învățarea automată sunt folosite în mai multe domenii: identificarea riscurilor de fraudă fiscală, anticiparea șomajului de lungă durată, personalizarea serviciilor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, evaluarea unor riscuri medicale, detectarea tăierilor de pădure cu ajutorul imaginilor satelitare și predicția accidentelor rutiere.

Aceste aplicații ridică însă și dileme. Dacă statul estimează că o persoană își va pierde locul de muncă sau că o companie riscă să intre în insolvență, trebuie să decidă cui, când și în ce condiții îi comunică informația. O predicție poate ajuta la prevenirea unei probleme, dar poate produce și efecte negative dacă este prezentată fără context.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Fără date administrate corect, proiectele AI eșuează

Una dintre cele mai ferme concluzii ale intervenției reprezentantului Estoniei a fost că multe proiecte digitale nu eșuează din cauza tehnologiei, ci din cauza guvernanței slabe a datelor.

Potrivit cifrelor prezentate de Ott Velsberg la summit, la începutul procesului, doar aproximativ 20% dintre registrele administrației estoniene aveau o persoană responsabilă. În unele cazuri, registre fundamentale nu aveau un proprietar clar al datelor, iar descrierile sistemelor informatice erau incomplete sau depășite, ceea ce făcea dificilă identificarea informațiilor disponibile și reutilizarea lor.

Estonia a început în 2022 dezvoltarea unui portal național de date, care reunește într-un singur loc informații despre datele deschise și restricționate ale statului.

Conform prezentării de la Cotroceni, după aproximativ trei ani de lucru, peste 90% dintre bazele de date și registrele guvernamentale aveau desemnați responsabili pentru administrarea datelor, iar descrierile majorității bazelor fuseseră actualizate.

Recomandarea transmisă României a fost ca proiectele să nu fie amânate până când toate datele devin perfecte. Îmbunătățirea calității și construirea serviciilor trebuie să se desfășoare în paralel, deoarece standardul de calitate depinde și de utilizarea concretă a datelor.

În schimb, fiecare instituție trebuie să aibă responsabili clari, iar administrația ar trebui să dispună de un Chief Data Officer la nivel național.

Servicii proactive, dar sub controlul cetățeanului

Estonia explorează și conceptul de geamăn digital al cetățeanului, prin care fiecare persoană ar urma să stabilească gradul în care statul poate acționa proactiv și canalele prin care comunică cu ea.

Oamenii ar putea decide ce acțiuni poate realiza un agent digital în numele lor, inclusiv pentru coordonarea unor servicii medicale personale sau familiale.

Modelul urmărește însă să păstreze controlul la nivelul individului. În Estonia există deja mecanisme prin care cetățenii pot verifica accesarea anumitor date personale de către instituții, iar utilizarea informațiilor deținute de stat în servicii private poate fi realizată prin mecanisme bazate pe consimțământ.

Exemplul oferit în timpul summitului a fost obținerea unui credit: în loc să completeze mai multe formulare, o persoană poate permite temporar accesul la datele necesare, facilitând obținerea unor oferte personalizate într-un timp mult mai scurt.

Cine controlează inteligența artificială și cât de vulnerabilă este Europa

Una dintre intervențiile care au depășit sfera strict administrativă a digitalizării i-a aparținut lui Marietje Schaake, cercetătoare afiliată Stanford University, fostă membră a Parlamentului European și autoarea volumului „The Tech Coup”.

Aceasta a abordat inteligența artificială din perspectiva redistribuirii puterii între guverne, cetățeni și marile corporații tehnologice.

În viziunea sa, concentrarea puterii tehnologice în mâinile unui număr restrâns de companii private reprezintă o provocare pentru democrație. Aceste organizații nu mai influențează doar economia, ci și accesul la informație, securitatea națională, viața privată și chiar desfășurarea conflictelor militare.

Printre exemplele discutate s-au numărat tehnologiile de supraveghere, programele spyware utilizate împotriva jurnaliștilor sau a reprezentanților opoziției politice și dependența infrastructurii de comunicații a unor state de serviciile furnizate de companii private.

Schaake a atras atenția și asupra dependenței Europei de infrastructura tehnologică americană, inclusiv de serviciile cloud, în contextul în care legislația unor state poate avea efecte dincolo de propriile granițe.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Un exemplu menționat a fost CLOUD Act, legislația americană care permite autorităților competente, în anumite condiții legale, să solicite date aflate sub controlul furnizorilor de servicii supuși jurisdicției Statelor Unite, inclusiv atunci când acestea sunt stocate în alte țări.

Un alt aspect problematic este dezechilibrul informațional dintre companiile care dezvoltă inteligență artificială și instituțiile care ar trebui să supravegheze aceste tehnologii. Accesul cercetătorilor independenți la date, modele și infrastructură de calcul reprezintă una dintre provocările acestei perioade.

În opinia sa, Europa nu ar trebui să privească dezvoltarea tehnologică exclusiv prin prisma competitivității economice. Suveranitatea digitală, securitatea națională, protecția drepturilor fundamentale și consolidarea democrației trebuie să facă parte din aceeași strategie.

Lecția Muntenegrului și a Californiei: statul trebuie să învețe din propriile greșeli

O altă perspectivă asupra reformării administrației a fost oferită de Tamara Srzentić, care a adus în discuție experiența sa în transformarea serviciilor publice și a explicat de ce modelul tradițional de implementare a proiectelor nu mai este suficient pentru dezvoltarea serviciilor digitale.

În administrația clasică, un proiect este definit înainte de începerea lucrărilor, primește finanțare, este implementat, iar echipa care s-a ocupat de el poate fi desființată odată cu încheierea contractului.

Pentru construirea unor drumuri sau poduri, această abordare poate funcționa, însă în cazul serviciilor digitale și al inteligenței artificiale, rezultatele trebuie evaluate și îmbunătățite permanent.

Alternativa propusă este trecerea de la gândirea bazată pe proiecte la gândirea bazată pe produse și servicii. Echipele responsabile trebuie să continue să lucreze după lansare, să colecteze feedback și să aibă libertatea de a modifica soluțiile atunci când acestea nu răspund nevoilor utilizatorilor.

Un exemplu prezentat a fost cel al incendiilor devastatoare care au afectat Los Angeles în ianuarie 2025. În loc să se limiteze la simplificarea formularelor pe care victimele trebuiau să le completeze, echipele implicate au consultat direct oamenii afectați, pentru a identifica problemele lor reale și pentru a transmite prioritățile către autoritățile competente.

Experiența a evidențiat importanța echipelor multidisciplinare, a capacității de a lua decizii cât mai aproape de problema concretă și a unui mediu profesional în care schimbarea direcției unui proiect nu este interpretată automat drept un eșec.

Ideea nu este ca guvernele să imite viteza companiilor tehnologice, renunțând la mecanismele democratice de control, ci să devină mai receptive la nevoile societății.

Educația trebuie să țină pasul cu adoptarea AI

Atât experiențele internaționale, cât și datele din România arată că simpla disponibilitate a instrumentelor AI nu înseamnă utilizare responsabilă.

Estonia a inițiat programe prin care elevii din învățământul secundar beneficiază de acces la instrumente de inteligență artificială. În cazul copiilor mai mici, potrivit abordării prezentate la summit, accentul trebuie pus mai întâi pe înțelegerea datelor, protecția vieții private și securitate. În paralel, statul investește în programe de formare pentru populație.

Tema a apărut și în discuția cu Nicușor Dan, care a spus că încearcă să își protejeze copiii de dependența digitală și îi încurajează să gândească înainte de a apela la tehnologie.

Într-un moment mai personal al discuției, președintele a vorbit despre modul în care își pregătește cei doi copii, în vârstă de patru și zece ani, pentru o lume în care tehnologia va juca un rol tot mai important.

„Deocamdată, încerc să-i feresc de dependența digitală. Cred că ăsta este principalul pericol. Încerc cu fetița care-i mai mare să o stimulez, când își face temele, să gândească și să nu repete. Mai fac și matematică câte puțin cu ea”, a povestit Nicușor Dan.

În opinia sa, formarea unei structuri logice este esențială într-o lume în care răspunsurile automate sunt disponibile instantaneu.

Inteligența artificială în instituțiile și companiile din România

În discuțiile dedicate direcțiilor de digitalizare ale României a fost abordată și diferența dintre utilizarea individuală a inteligenței artificiale și integrarea acesteia în procesele de lucru ale organizațiilor.

Deși numeroși angajați folosesc deja instrumente AI, beneficiile economice semnificative apar atunci când tehnologia este integrată în activitățile curente ale companiilor și instituțiilor, contribuind la creșterea productivității și la reducerea sarcinilor repetitive.

Procesarea documentelor, analiza volumelor mari de informații și sprijinirea activității funcționarilor publici se numără printre domeniile în care inteligența artificială poate avea un impact imediat.

Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, Bogdan Dumitru, a abordat și problema suveranității digitale, subliniind importanța dezvoltării capacității statului de a utiliza inteligența artificială în condiții de siguranță și de a controla procesele în care aceasta este implicată.

Au fost discutate, de asemenea, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în adoptarea noilor tehnologii, simplificarea reglementărilor, cadrul legislativ european privind inteligența artificială și parcursul României în relația cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Cum ar putea digitalizarea să ajute statul român să colecteze mai eficient taxele

În cadrul panelului la care au participat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, consilierul prezidențial Radu Burnete și Sergiu Manea, discuțiile s-au concentrat asupra impactului economic al digitalizării și al inteligenței artificiale.

Au fost prezentate inițiative privind integrarea bazelor de date și a aplicațiilor informatice din administrația fiscală, automatizarea unor activități repetitive, simplificarea declarațiilor și utilizarea tehnologiei pentru identificarea riscurilor de fraudă.

O administrație care poate analiza automat volume mari de informații are posibilitatea de a direcționa resursele de control către zonele în care există riscuri mai mari, în loc să consume timp și personal cu verificări care pot fi realizate informatic.

Discuțiile au subliniat însă că digitalizarea statului nu trebuie evaluată exclusiv din perspectiva capacității sale de a colecta taxe și impozite. Calitatea serviciilor oferite contribuabililor, reducerea birocrației și simplificarea relației dintre instituții și companii sunt obiective la fel de importante.

Experiența sectorului bancar și, mai larg, a mediului privat a fost adusă în discuție ca reper pentru dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente. Managementul proiectelor, interoperabilitatea sistemelor, securitatea cibernetică și educația digitală vor influența capacitatea administrației de a realiza această tranziție.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Ultimul mare buget european pentru digitalizare, o oportunitate pe care România nu își permite să o rateze

Panelul final al summitului, la care au participat Victor Negrescu, Dragoș Pîslaru, Iulian Stanciu și Iulian Cîrciumaru, a adus în prim-plan viitoarele finanțări europene și modul în care acestea pot transforma economia și administrația publică din România.

Una dintre ideile centrale a fost că digitalizarea nu mai trebuie tratată ca un domeniu separat, ci ca o componentă transversală a investițiilor în industrie, sănătate, cercetare, energie și dezvoltare economică.

Fondurile europene ar putea sprijini nu doar achiziționarea de tehnologii, ci și dezvoltarea unor produse inovatoare în România, consolidarea companiilor tehnologice autohtone și crearea unor soluții competitive pe piețele internaționale.

Participanții au discutat despre importanța capitalului privat și despre utilizarea unor instrumente financiare care să susțină dezvoltarea companiilor inovatoare, dincolo de finanțările nerambursabile tradiționale.

A revenit și problema fragmentării investițiilor publice. Experiența PNRR a evidențiat necesitatea integrării proiectelor și stabilirii unor priorități cu impact major, care să poată fi susținute și după încheierea finanțării europene.

În discuție a fost conturată inclusiv perspectiva unui stat care oferă cetățenilor un punct unic de acces la servicii, utilizează datele disponibile pentru a anticipa anumite nevoi și intervine proactiv, în loc să aștepte ca fiecare persoană să solicite individual sprijinul administrației.

Pentru mediul de afaceri, miza este și competitivitatea. Un stat care reduce povara administrativă a companiilor și permite dezvoltarea rapidă a unor soluții inovatoare contribuie indirect la creșterea întregii economii.

Problemele structurale care frânează digitalizarea României cu fonduri europene au fost abordate de Victor Negrescu și într-un interviu acordat anterior în exclusivitate pentru Playtech.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

De la aplicații izolate la capacitatea reală a statului

Summitul a conturat două posibile direcții pentru România. Prima este continuarea fragmentării: mii de proiecte, responsabilități neclare, baze de date slab administrate și strategii care se transformă greu în servicii. A doua este construirea unei arhitecturi coerente, în care proiectele esențiale primesc finanțare și conducere clară, iar cetățenii își păstrează controlul asupra datelor.

Întrebat ce progrese consideră că a făcut România de la ediția precedentă a summitului, Nicușor Dan a recunoscut că rezultatele nu se ridică la nivelul așteptărilor de anul trecut. Printre realizările enumerate s-au numărat existența unui minister dedicat digitalizării, a unui consilier pentru inteligență artificială și progresele înregistrate în cadrul proiectului JustAI.

Cu toate acestea, președintele a formulat și o întrebare care ar trebui să reprezinte principalul criteriu de evaluare a performanței administrației publice: „Simte cetățeanul că România s-a digitalizat de acum un an până acum?”.

Pentru Nicușor Dan, următorii ani vor fi marcați inevitabil și de contextul de securitate, care va consuma o parte importantă din energia statului. Tocmai de aceea, România trebuie să renunțe la mizele mici și să se concentreze asupra reformelor structurale: educație, colectarea veniturilor, digitalizarea administrației și consolidarea instituțiilor.

Invitat să își imagineze cum ar putea arăta România în 2029, spre finalul mandatului său prezidențial, Nicușor Dan a mărturisit că este îngrijorat de anul 2028, evocând contextul de securitate și responsabilitățile care îi revin statului român în această privință.

Totodată, președintele a recunoscut că, în domenii esențiale precum educația, colectarea veniturilor și digitalizarea, România abia a început să abordeze problemele de fond. Acesta și-a exprimat speranța că, până în 2029, clasa politică va putea prezenta cetățenilor rezultate importante, nu doar discuții repetate despre reformele pe care societatea le așteaptă deja de mult timp.

Exemplele Estoniei și Ucrainei arată că tehnologia este doar una dintre componente. Transformarea apare atunci când există o viziune măsurabilă, o structură instituțională capabilă să o aplice, persoane care răspund direct de rezultate și servicii proiectate în jurul nevoilor reale ale cetățenilor.

Participând la cea de-a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, am constatat că, de anul trecut și până în prezent, unele dintre promisiunile și angajamentele asumate s-au concretizat, în timp ce altele au rămas, din păcate, la stadiul de intenție. Sper ca, la următoarea ediție a summitului, reprezentanții Guvernului și ai instituțiilor publice să vorbească mai mult despre rezultate și mai puțin despre promisiuni. România are nevoie de o transformare digitală profundă, care să se resimtă nu doar în administrație, ci și în educație, sănătate, economie și, nu în ultimul rând, în cultură, un domeniu adesea trecut cu vederea în discuțiile despre progresul tehnologic. Digitalizarea ar trebui să devină o realitate pe care cetățenii să o simtă în viața de zi cu zi, nu doar un obiectiv ambițios prezentat în cadrul conferințelor.