România, în cursă contra cronometru. Nicușor Dan trage un semnal de alarmă de la Cotroceni: de ce anul 2028 îl sperie pe președinte

România, în cursă contra cronometru. Nicușor Dan trage un semnal de alarmă de la Cotroceni: de ce anul 2028 îl sperie pe președinte
SPECIAL
foto - Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026, Palatul Cotroceni/Ozana Mazilu (Playtech)
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google
România nu își mai permite luxul de a pierde ani întregi cu dispute politice, promisiuni și proiecte care nu schimbă fundamental viața cetățenilor. Acesta este unul dintre mesajele transmise de președintele Nicușor Dan, care a făcut o mărturisire neașteptată în cadrul unei discuții despre viitorul țării: anul 2028 îi provoacă teamă.

Playtech a fost prezent ieri, 19 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, la cea de-a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Am relatat pe larg despre principalele discuții ale evenimentului, despre viitorul digitalizării statului român, dar și despre lecțiile pe care România le poate învăța de la Ucraina și Estonia.

Dincolo de dezbaterile despre tehnologie, inteligență artificială și modernizarea administrației, intervenția șefului statului a evidențiat o serie de preocupări care depășesc sfera digitalizării.

De ce se teme Nicușor Dan de anul 2028

Întrebat de Diana Stafie, moderatoarea discuției, ce și-ar dori să realizeze România până în 2029, spre finalul mandatului său prezidențial, Nicușor Dan a oferit un răspuns surprinzător.

„Să știți că mie mi-e frică de 2028”, a declarat președintele.

Șeful statului a explicat că situația de securitate reprezintă una dintre principalele sale preocupări și că o parte considerabilă din energia sa și a echipei prezidențiale a fost deja direcționată către gestionarea acestei probleme.

În perspectiva următorilor ani, securitatea va continua, cel mai probabil, să consume resursele și atenția instituțiilor statului român, în paralel cu necesitatea implementării unor reforme interne importante.

Totodată, 2028 este anul în care ar urma să aibă loc următoarele alegeri parlamentare. Președintele nu a stabilit însă explicit o legătură între scrutin și temerile exprimate.

Nicușor Dan consideră că societatea românească a pierdut prea mult timp concentrându-se asupra unor mize nesemnificative, în detrimentul problemelor structurale. Printre marile priorități enumerate de președinte se numără sistemul de educație, colectarea veniturilor fiscale și digitalizarea administrației.

Președintele recunoaște că România nu a făcut suficiente progrese

La un an de la prima ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, Nicușor Dan a admis că rezultatele nu sunt cele pe care și le-ar fi dorit.

Deși România are acum un ministru responsabil de digitalizare, un consilier pentru inteligență artificială și a înregistrat progrese în cadrul proiectului JustAI, destinat sistemului judiciar, adevărata măsură a succesului rămâne experiența cetățeanului.

„Simte cetățeanul că România s-a digitalizat de acum un an până acum?”, a întrebat retoric șeful statului.

Problema este cu atât mai relevantă cu cât românii continuă să stea la cozi la ghișee, în ciuda investițiilor în infrastructura tehnologică.

Un moment inedit al summitului a fost cel în care președintele le-a cerut reprezentanților mediului privat aflați în sală să ridice mâna dacă sunt dispuși să lucreze în administrația publică. Acesta a solicitat inclusiv colectarea datelor de contact ale persoanelor interesate.

În opinia sa, statul are nevoie de profesioniști obișnuiți să gestioneze proiecte într-un ritm mult mai alert decât cel specific administrației publice.

România trebuie să renunțe la proiectele fără impact major

O altă preocupare exprimată de Nicușor Dan privește modul în care România va utiliza fondurile europene disponibile în perioada 2028–2034.

Președintele pledează pentru concentrarea investițiilor asupra unui număr mai redus de proiecte esențiale, bine definite, în locul fragmentării resurselor în zeci de mii de inițiative dificil de gestionat.

De asemenea, integrarea inteligenței artificiale în administrația publică ar putea contribui la automatizarea procedurilor birocratice, inclusiv în cazul serviciilor destinate românilor din diaspora. Toate aceste demersuri trebuie însă să respecte cerințele de securitate și confidențialitate.

În esență, mesajul transmis de Nicușor Dan la Cotroceni este că România trebuie să își schimbe prioritățile înainte ca următorii ani să treacă fără rezultate semnificative.

Președintele își dorește ca, în 2029, clasa politică să le poată prezenta românilor realizări concrete în domeniile care îi preocupă cu adevărat, nu doar o nouă listă de promisiuni.