ANAF caută diferențele dintre venituri și avere. Ce se întâmplă dacă spui că banii provin din economii ținute în casă

ANAF intensifică verificările asupra situației fiscale a persoanelor fizice, iar diferențele importante dintre veniturile declarate și banii cheltuiți, investițiile făcute sau bunurile acumulate pot atrage atenția inspectorilor. În perioada iulie 2025 – mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control, în urma cărora au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei, potrivit datelor ANAF analizate de EY România.

Miza poate fi foarte mare pentru contribuabil: veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt impozitate cu 70%, însă acest procent nu trebuie confundat cu o taxă aplicată automat oricărei sume din cont sau oricărei diferențe găsite de inspectori.

De ce poate deveni suspectă o diferență între venituri și avere

Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice din cadrul ANAF poate analiza dacă veniturile declarate de o persoană sunt compatibile cu patrimoniul și cheltuielile acesteia.

Un exemplu simplificat: dacă o persoană declară timp de mai mulți ani venituri relativ mici, dar în aceeași perioadă cumpără proprietăți, mașini sau alte bunuri de valoare mare și depune sume importante în conturi, inspectorii pot încerca să stabilească de unde provin banii.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Controlul nu înseamnă automat că respectivul contribuabil a încălcat legea. Banii pot proveni din surse perfect legale, însă în anumite situații contribuabilul trebuie să poată demonstra acest lucru.

„Am avut banii cash în casă” poate să nu fie suficient

Una dintre problemele întâlnite de ANAF în controale este invocarea unor economii păstrate în numerar. Inspectorii au identificat situații în care contribuabilii au explicat anumite achiziții sau depuneri bancare prin existența unor economii acumulate anterior, fără să poată susține explicația prin dovezi privind proveniența și existența sumelor respective.

Același lucru se poate întâmpla cu afirmația că banii au fost primiți de la alte persoane sau câștigați în străinătate. ANAF a constatat inclusiv situații în care contribuabilii au susținut că dețineau fonduri obținute peste hotare, însă informațiile nu au putut fi confirmate în urma schimbului de date cu autoritățile fiscale din alte state.

Vezi și:

Ce retrageri de bani de la bancomat pot atrage atenția ANAF. Tranzacțiile care intră în „zona gri” fiscală

Câți bani poți depune la bancă fără „probleme cu ANAF”. Ce se întâmplă, de fapt, când vii cu o sumă mare cash

Depunerile de numerar și achizițiile scumpe pot fi analizate

Printre situațiile identificate frecvent în controale se numără depunerile de numerar în conturile personale, dar și depunerile în conturile societăților în care persoana verificată deține participații.

Inspectorii au analizat și achizițiile de bunuri mobile sau imobile plătite în numerar, împrumuturile acordate propriilor firme și majorările de capital social.

De exemplu, dacă o persoană împrumută propria societate cu 300.000 de lei, întrebarea relevantă pentru Fisc poate deveni de unde a avut persoana fizică suma respectivă. Simplul fapt că banii au fost transferați către o firmă nu explică proveniența lor inițială.

Veniturile nedeclarate pot proveni și din activități obișnuite

Controalele nu urmăresc doar averile de milioane de euro. ANAF a identificat și venituri nedeclarate provenite din închirierea bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare sau venituri realizate în străinătate, alături de alte surse supuse impozitării.

O categorie monitorizată separat este cea a persoanelor fizice cu avere mare. În această categorie intră persoanele fizice rezidente în România a căror avere estimată depășește echivalentul a 25 de milioane de euro, ANAF având un grup special dedicat administrării fiscale a acestora.

Când se poate ajunge la impozitul de 70%

Codul fiscal prevede că veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Regula este în vigoare de la 1 iulie 2024. (legislatie.just.ro)

Este esențială diferența dintre „venit nedeclarat” și „venit cu sursă neidentificată”. Dacă ANAF stabilește că o sumă provine, de exemplu, din chirii nedeclarate, tratamentul fiscal este cel corespunzător categoriei respective, împreună cu obligațiile fiscale și accesoriile aplicabile. Cota de 70% vizează situația în care autoritățile constată existența venitului, dar sursa acestuia nu poate fi identificată.

În urma celor peste 1.100 de controale desfășurate între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a instituit și măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre pentru recuperarea sumelor stabilite.

Pentru contribuabil, concluzia practică este simplă: în cazul tranzacțiilor importante, al împrumuturilor, donațiilor, veniturilor obținute în străinătate sau al economiilor consistente, trasabilitatea banilor și păstrarea documentelor care justifică proveniența acestora pot deveni esențiale dacă, ulterior, ANAF solicită explicații.