VIDEO Racheta Chinei, lovită în plin de fulger imediat după lansare. Mulțimea a amuțit, dar misiunea a continuat

O rachetă chinezească Long March 3B a fost lovită de un fulger puternic la aproximativ 30 de secunde după lansare, sub privirile a sute de oameni. Spectatorii au reacționat speriați când descărcarea electrică a înconjurat vehiculul aflat în ascensiune, însă racheta și-a continuat drumul și și-a plasat cu succes încărcătura pe orbită, relatează Live Science.

Incidentul spectaculos s-a produs pe 23 iulie 2026, în jurul orei locale 20:00, la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang din sud-vestul Chinei. În imaginile filmate de la sol se văd numeroși spectatori purtând pelerine de ploaie și umbrele, semn că vremea era instabilă în momentul lansării.

Fulgerul a înconjurat racheta în timpul ascensiunii

Racheta Long March 3B se afla deja la câteva zeci de secunde de la desprinderea de sol când cerul a fost iluminat brusc. Descărcarea electrică a urmat o traiectorie în zigzag în jurul fuselajului și prin coloana de gaze fierbinți produsă de motoare, înainte să coboare spre suprafața Pământului.

Mulțimea a reacționat imediat. În înregistrare se aud exclamații de spaimă, urmate de aplauze și urale când devine clar că racheta continuă să urce. Nu au existat semne vizibile că motoarele, sistemul de ghidare sau structura vehiculului ar fi fost afectate.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat ulterior că lansarea a fost un succes complet. Comunicatul oficial nu a menționat însă lovitura de fulger, deși momentul a fost surprins clar în fotografii și înregistrări video realizate de spectatori.

La bord se afla satelitul Tianlian-2 (06), destinat unei orbite geostaționare. Acesta va funcționa ca releu de comunicații pentru stația spațială Tiangong, dar și pentru alte misiuni spațiale chineze cu echipaj uman.

De ce nu a explodat racheta după impact

Vehiculele spațiale moderne sunt proiectate pentru a rezista la descărcări electrice și la alte condiții extreme întâlnite în atmosferă. Învelișul exterior, realizat din materiale conductoare, poate ghida curentul electric în jurul structurii, fără ca energia să ajungă direct la echipamentele sensibile din interior.

Vezi și:

China pregătește avionul supersonic care ar putea zbura de două ori mai repede decât sunetul. Călătoria dintre Beijing și Shanghai ar putea dura doar 30 de minute

China a exportat în opt luni mai multe mașini decât în tot anul trecut: valul electric ajunge la porțile Europei

Principiul este asemănător unei cuști Faraday. Curentul se deplasează predominant pe exteriorul unei structuri conductoare, protejând componentele aflate înăuntru. Același tip de protecție este folosit și în cazul avioanelor comerciale, care pot fi lovite de fulger fără să sufere daune majore.

Nu este clar dacă fulgerul a apărut în mod natural sau a fost declanșat chiar de trecerea rachetei printr-o zonă puternic electrizată. Un vehicul metalic, împreună cu jetul ionizat produs de motoare, poate crea o cale conductoare între regiunile cu sarcini electrice diferite din atmosferă.

Chiar dacă racheta a rezistat, lansările sunt evitate în mod normal atunci când condițiile meteorologice indică un risc mare de descărcări electrice. Un fulger poate afecta senzorii, sistemele de navigație, comunicațiile sau calculatoarele de bord, iar rezultatul nu este întotdeauna la fel de fericit.

Incidentul apare într-o perioadă în care China își accelerează programul spațial. Țara testează rachete chineze reutilizabile și își extinde infrastructura orbitală, în încercarea de a reduce diferența față de Statele Unite.

Apollo 12 a fost lovită de două ori

Cazul din China nu este primul incident de acest tip. În noiembrie 1969, racheta Saturn V care transporta echipajul misiunii Apollo 12 a fost lovită de două ori de fulger, la scurt timp după lansare.

Descărcările au afectat mai mulți senzori și au provocat probleme la bord, însă astronauții și echipa de la sol au reușit să restabilească sistemele. Misiunea a continuat, iar Charles Conrad și Alan Bean au devenit al treilea și al patrulea om care au pășit pe Lună. Richard Gordon a rămas pe orbita lunară.

O rachetă Soyuz a trecut printr-un incident asemănător în 2019. Vehiculul rusesc a fost lovit de fulger după lansare, dar a reușit să plaseze pe orbită satelitul de comunicații pe care îl transporta.

Nu toate cazurile s-au încheiat însă cu bine. În 1987, o rachetă Atlas-Centaur a fost lovită la 48 de secunde după decolare. Descărcarea electrică a modificat date din calculatorul de navigație, iar vehiculul a deviat de la traseu și s-a dezintegrat.

După acel accident, NASA a introdus criterii mult mai stricte privind condițiile meteorologice în care poate fi aprobată o lansare. Asemenea măsuri sunt esențiale pe măsură ce China și Statele Unite își intensifică noua cursă spațială, iar numărul misiunilor orbitale continuă să crească.