Inteligența artificială conduce singură un laborator din China. Roboții pot analiza ADN-ul și realiza experimente genetice fără intervenție umană permanentă

Imaginea clasică a unui laborator, în care cercetătorii petrec ore întregi analizând probe și manevrând instrumente complicate, ar putea începe să se schimbe radical. În China, oamenii de știință au dezvoltat un sistem în care inteligența artificială coordonează roboți, proiectează experimente și execută proceduri complexe de biologie moleculară. Tehnologia ar putea reprezenta un pas important către laboratoarele viitorului, capabile să funcționeze cu un nivel ridicat de autonomie.

Potrivit unui articol publicat de Nature pe 4 noiembrie 2026, cercetătorii de la Shanghai Jiao Tong University au creat AutoDNA, un laborator automatizat în care mai mulți agenți AI colaborează pentru realizarea experimentelor. Sistemul poate sintetiza și secvenția ADN, poate coordona numeroase echipamente și poate executa mii de operațiuni pornind de la o instrucțiune relativ simplă.

Cum funcționează laboratorul în care inteligența artificială coordonează experimentele

AutoDNA a fost proiectat de la început pentru integrarea inteligenței artificiale în activitatea de laborator. Spre deosebire de sistemele tradiționale de automatizare, care execută anumite operațiuni prestabilite, noua platformă urmărește coordonarea unor procese experimentale complexe, desfășurate în mai multe etape.

Laboratorul poate utiliza peste 20 de tipuri de instrumente, iar probele sunt deplasate cu ajutorul brațelor robotice. Agenții AI organizează succesiunea operațiunilor, coordonează echipamentele și gestionează diferitele etape ale experimentelor.

Vezi și:

Ce zone din România ar putea fi expuse în cazul unui atac iranian. Avertismentele apărute în presa de la Teheran

În anumite situații, cercetătorul trebuie doar să descrie obiectivul urmărit. Sistemul stabilește apoi procedurile necesare și le execută, fără ca un specialist să fie nevoit să intervină permanent pentru fiecare operațiune.

Totuși, autonomia nu este absolută. Personalul uman rămâne necesar pentru alimentarea echipamentelor cu reactivi, întreținerea componentelor și supravegherea generală a infrastructurii.

Cercetătorii au testat platforma inclusiv în experimente care presupuneau identificarea unei mutații genetice asociate cancerului. Într-un alt test, sistemul a primit sarcina de a codifica un mesaj într-o secvență de ADN, folosind cele patru baze fundamentale ale acestuia: adenina, citozina, guanina și timina.

Vezi și:

O tehnică de editare genetică a reparat ADN-ul direct în corpul unei paciente. Cum funcționează metoda testată în premieră

ADN-ul unei femei care a trăit acum 30.000 de ani arată că oamenii din Europa de Est și de Vest aveau legături mai strânse decât se credea

De ce ar putea accelera descoperirea medicamentelor și cercetarea genetică

Unul dintre cele mai mari obstacole în cercetarea biologică este timpul necesar realizării experimentelor. Chiar și procedurile relativ simple pot presupune numeroase etape, pregătirea probelor, verificări și repetarea operațiunilor pentru obținerea unor rezultate relevante.

Automatizarea coordonată de AI ar putea reduce timpul consumat cu sarcinile repetitive și ar putea permite desfășurarea unui număr mai mare de experimente. În plus, sistemele robotice pot executa operațiuni standardizate, reducând anumite diferențe introduse de manipularea manuală.

Avantajele ar putea deveni importante în domenii precum genetica, biologia moleculară și cercetarea farmaceutică. Testarea unor ipoteze, analizarea mutațiilor sau evaluarea anumitor reacții biologice ar putea fi integrate în procese experimentale mai rapide.

De altfel, folosirea inteligenței artificiale și a roboților în cercetarea medicală reprezintă deja o direcție urmărită de laboratoare din mai multe țări.

Noutatea sistemului chinezesc constă în capacitatea de a conecta numeroase instrumente diferite și de a coordona operațiuni complexe de biologie moleculară într-un flux integrat.

Vor putea laboratoarele viitorului să funcționeze fără cercetători?

Dezvoltarea AutoDNA ridică o întrebare inevitabilă: cât de mult din activitatea științifică ar putea fi preluată de inteligența artificială?

Deocamdată, tehnologia demonstrează că o parte importantă a muncii experimentale poate fi automatizată. Aceasta nu înseamnă însă că inteligența artificială poate înlocui integral cercetătorii sau că rezultatele obținute nu mai necesită verificare.

Interpretarea descoperirilor, formularea unor ipoteze importante, evaluarea riscurilor și respectarea regulilor de biosecuritate continuă să necesite responsabilitate și supraveghere umană.

În plus, automatizarea experimentelor genetice ridică probleme legate de siguranță. Sistemele care pot sintetiza și modifica material genetic trebuie să funcționeze în condiții strict controlate, pentru a preveni utilizările periculoase sau erorile experimentale.

Cu toate acestea, AutoDNA arată cât de mult se poate transforma cercetarea științifică prin combinarea inteligenței artificiale cu robotica. Dacă astfel de platforme vor deveni suficient de fiabile și accesibile, laboratoarele ar putea realiza într-un timp mult mai scurt experimente care astăzi necesită numeroși specialiști și resurse considerabile.

Motorola Signature 27 este cel mai bun telefon pentru fotografii lansat în 2026, conform DXOMARK. Cum a reușit să depășească rivalii Android și iPhone