Uniunea Europeană introduce reguli noi pentru conținutul creat cu AI. Ce se schimbă din august 2026

Inteligența artificială produce astăzi imagini, videoclipuri, texte și materiale audio care pot fi extrem de greu de diferențiat de conținutul realizat de oameni. Tocmai din acest motiv, instituțiile europene încearcă să stabilească reguli clare care să ofere mai multă transparență utilizatorilor și să limiteze riscul de dezinformare.

Comisia Europeană a făcut un nou pas în această direcție prin publicarea versiunii finale a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat cu inteligență artificială. Documentul vine ca un ghid pentru aplicarea prevederilor incluse în AI Act, legislația europeană care reglementează utilizarea și dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială în Uniunea Europeană.

Ce obligații vor avea companiile care folosesc inteligență artificială

Noile recomandări pregătesc terenul pentru obligațiile care vor deveni aplicabile începând cu 2 august 2026. De la această dată, anumite tipuri de conținut generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale vor trebui identificate în mod clar.

Printre cele mai importante situații vizate se află materialele de tip deepfake, dar și textele realizate sau alterate prin AI atunci când acestea tratează subiecte de interes public. Scopul este ca publicul să poată înțelege mai ușor dacă informațiile pe care le consumă provin integral din activitate umană sau dacă au fost create ori transformate cu ajutorul unor sisteme automate.

În plus, utilizatorii vor trebui informați atunci când discută cu un sistem de inteligență artificială conversațională, cum sunt chatbot-urile. Ideea din spatele acestor măsuri este simplă: oamenii trebuie să știe când interacționează cu o tehnologie și când consumă conținut generat artificial.

Documentul publicat de Comisia Europeană a fost realizat cu sprijinul mai multor categorii de participanți, de la dezvoltatori de tehnologii AI și organizații profesionale până la reprezentanți ai mediului academic, instituții publice și organizații ale societății civile. În procesul de elaborare au fost implicate peste 180 de părți interesate.

Pe lista experților care au contribuit la redactarea codului se află și profesoara Mădălina Botan, cadru universitar la SNSPA, aceasta având un rol de conducere într-unul dintre grupurile de lucru responsabile de dezvoltarea documentului.

Vezi și:

AI Act pe înțelesul tuturor: ce trebuie să schimbi în firmă înainte să fie obligatoriu41. AI Act pe înțeles: ce trebuie să schimbi în companie înainte să fie obligatoriu

România este tot mai aproape de banii din PNRR. A 4-a cerere de plată a primit undă verde la nivel european

Cum vor fi marcate imaginile, videoclipurile și textele generate de AI

Codul este structurat în două componente principale. Prima este dedicată furnizorilor de sisteme de inteligență artificială generativă. Această secțiune explică modalitățile prin care conținutul produs sau modificat de AI poate fi marcat astfel încât să poată fi identificat automat ca material generat artificial.

Sunt vizate fișiere audio, imagini, videoclipuri și texte, iar accentul este pus pe dezvoltarea unor metode standardizate de identificare. În practică, acest lucru ar trebui să permită detectarea mai ușoară a conținutului creat cu ajutorul inteligenței artificiale.

A doua parte a documentului se adresează operatorilor care utilizează astfel de sisteme. Aceștia vor avea responsabilitatea de a eticheta clar deepfake-urile și anumite texte generate sau modificate prin AI atunci când sunt publicate fără o verificare umană ori fără control editorial și când pot influența dezbaterea publică.

Comisia Europeană consideră că aceste măsuri completează cadrul mai amplu al AI Act și contribuie la dezvoltarea unei utilizări responsabile a inteligenței artificiale în spațiul comunitar.

În prezent, documentul este deschis pentru semnături, iar instituțiile europene încurajează furnizorii și operatorii să adere voluntar la acest cod. După aprobarea oficială de către Comisia Europeană și Comitetul pentru AI, organizațiile care îl vor semna vor putea demonstra mai ușor că respectă cerințele de transparență impuse de noul regulament.

Oficialii europeni susțin că cetățenii au dreptul să știe dacă ceea ce citesc, văd sau aud a fost realizat ori modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Într-o perioadă în care conținutul generat de AI devine tot mai prezent online, Bruxelles-ul mizează pe transparență ca instrument esențial pentru păstrarea încrederii publice și limitarea tentativelor de manipulare.

Stațiile „publice” de încărcare care îți pot strica ziua: un șofer de electrică a primit o factură de peste 615 euro la o stație de încărcare EV