UE pune centrele de date sub lupă: giganții tehnologici vor trebui să dezvăluie câtă energie și apă consumă. Inteligența artificială pune presiune pe resursele Europei

Inteligența artificială promite să transforme economia, dar infrastructura necesară pentru funcționarea sa consumă cantități uriașe de energie electrică și apă. În spatele fiecărui chatbot, serviciu de cloud sau sistem avansat de procesare a datelor se află centre de date care funcționează permanent, generează căldură și necesită sisteme complexe de răcire. Pe măsură ce companiile tehnologice construiesc tot mai multe asemenea facilități, Uniunea Europeană pregătește reguli pentru a face vizibil impactul acestora asupra mediului.

Comisia Europeană a propus introducerea unui sistem comun de etichetare a sustenabilității centrelor de date, care ar obliga operatorii să ofere informații despre eficiența energetică și utilizarea apei. Potrivit Engadget, care prezintă noile reguli europene pentru centrele de date , măsurile ar urma să se aplice facilităților cu o capacitate de peste 500 kW și să permită compararea performanțelor acestora în materie de sustenabilitate.

Inițiativa apare într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să își extindă infrastructura digitală și să își reducă dependența de furnizorii tehnologici din afara blocului comunitar. Noile centre de date sunt esențiale pentru dezvoltarea serviciilor de inteligență artificială, însă extinderea lor ridică probleme legate de disponibilitatea energiei electrice, consumul de apă și emisiile de carbon.

Centrele de date din Europa ar putea consuma 114 TWh de electricitate până în 2030

Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, centrele de date din Uniunea Europeană au consumat aproximativ 68 TWh de electricitate în 2024. Estimările indică o creștere până la 114 TWh în 2030, ceea ce ar reprezenta peste 3% din consumul total de energie electrică al blocului comunitar. Extinderea serviciilor bazate pe inteligență artificială reprezintă unul dintre principalii factori care determină această evoluție.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Problema nu se limitează la energia necesară funcționării serverelor. Centrele de date folosesc și sisteme de răcire pentru a preveni supraîncălzirea echipamentelor, iar unele dintre acestea necesită cantități importante de apă. În regiunile în care resursele de apă sunt deja limitate, construirea unor noi facilități poate accentua presiunea asupra infrastructurii locale. Playtech a analizat anterior impactul centrelor de date AI asupra consumului de energie și asupra mediului , inclusiv soluțiile tehnologice care ar putea reduce aceste efecte.

În același timp, Uniunea Europeană intenționează să își tripleze capacitatea centrelor de date în următorii cinci până la șapte ani. Obiectivul este consolidarea infrastructurii digitale europene și reducerea dependenței de companiile tehnologice americane, într-un moment în care accesul la putere de calcul devine tot mai important pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Ce informații vor trebui să publice operatorii centrelor de date

Noul sistem european de etichetare ar urma să ofere informații standardizate despre eficiența energetică și utilizarea apei de către centrele de date cu o capacitate de peste 500 kW. Aceste date vor permite evaluarea și compararea facilităților din diferite state membre, pe baza unor indicatori comuni.

Vezi și:

Inteligența artificială obligă America să se întoarcă la centralele pe gaz. Investițiile planificate au explodat cu 44% în doar opt luni

Google este acuzat că a defrișat 300 de hectare de pădure pentru un centru de date AI în Finlanda

Un aspect important este că propunerea nu stabilește, în această etapă, limite maxime pentru consumul de apă sau electricitate. De asemenea, etichetele nu vor obliga operatorii să publice consumul total de energie al fiecărui centru de date. Accentul cade pe indicatorii de eficiență și pe impactul infrastructurii asupra resurselor disponibile.

Operatorii vor trebui să furnizeze și informații despre relația dintre consumul de apă și nivelul de stres hidric din regiunea în care funcționează centrul de date. Astfel, o facilitate construită într-o zonă cu resurse limitate de apă va putea fi evaluată și în funcție de condițiile locale, nu doar prin compararea consumului său cu cel al altor instalații.

Noul sistem va lua în considerare și contribuția centrelor de date la infrastructura energetică din jur. De exemplu, operatorii vor putea indica dacă recuperează căldura generată de servere și o utilizează pentru încălzirea unor clădiri sau dacă integrează surse de energie regenerabilă.

Reducerea energiei necesare răcirii reprezintă deja o direcție importantă pentru industria tehnologică. Recent, cercetătorii au prezentat o soluție dezvoltată cu ajutorul inteligenței artificiale pentru răcirea mai eficientă a serverelor , care ar putea contribui la diminuarea cheltuielilor energetice ale viitoarelor centre de date.

Când intră în vigoare noile reguli europene

Propunerea Comisiei Europene urmează să fie analizată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, care au la dispoziție două luni pentru examinarea acesteia și formularea eventualelor obiecții. Dacă procedura se încheie fără obiecții, noile reguli vor putea intra în vigoare.

Primele etichete europene de sustenabilitate pentru centrele de date sunt așteptate în 2027. Acestea ar urma să funcționeze într-un mod asemănător etichetelor energetice utilizate pentru electrocasnice, oferind informații care să permită compararea performanțelor diferitelor facilități. Spre deosebire de actualele obligații de raportare, deja introduse prin legislația europeană, noul sistem urmărește să prezinte datele într-un format comun și mai ușor de interpretat.

Comisia Europeană pregătește și o etapă suplimentară de reglementare, care ar putea introduce standarde minime obligatorii de performanță pentru centrele de date. Acestea ar putea stabili cerințe concrete privind eficiența energetică și utilizarea resurselor, însă valorile și condițiile de aplicare nu au fost încă stabilite.

Problema consumului energetic al inteligenței artificiale este deja analizată și de companiile care dezvoltă infrastructuri de mare capacitate. NVIDIA, de exemplu, explorează răcirea serverelor AI cu lichid la temperaturi de până la 45 de grade Celsius , o soluție care urmărește reducerea necesarului de energie pentru răcire și valorificarea mai eficientă a căldurii produse de echipamente.

Pentru Uniunea Europeană, provocarea este dezvoltarea infrastructurii digitale fără a amplifica excesiv presiunea asupra rețelelor electrice și a resurselor naturale. Noul sistem de etichetare reprezintă un pas către o mai mare transparență, însă impactul său asupra consumului efectiv de energie și apă va depinde de măsurile adoptate ulterior și de modul în care operatorii își vor adapta infrastructura.