România, ultima în UE la folosirea inteligenței artificiale în companii. Doar 5% dintre firme utilizează AI

România rămâne la coada Uniunii Europene când vine vorba despre folosirea inteligenței artificiale în mediul de afaceri. Cele mai recente date Eurostat arată că doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați utilizau tehnologii AI în 2025. Media Uniunii Europene era de 20%.

Diferența a fost invocată și de europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Acesta a declarat, la conferința „Educația în era AI”, citata de Agerpres, că România pornește cu un dezavantaj important în competiția tehnologică globală. Negrescu a vorbit despre aproximativ 5% dintre companiile românești care folosesc „eficient” AI, comparativ cu 20% la nivel european.

Datele Eurostat confirmă proporțiile, dar măsoară utilizarea a cel puțin unei tehnologii AI în activitatea companiilor, nu eficiența cu care aceasta este folosită. România se afla pe ultimul loc între statele UE analizate în 2025.

foto – Agerpres

România rămâne mult sub media europeană la AI

La nivelul Uniunii Europene, adopția inteligenței artificiale a crescut puternic. În 2024, 13,5% dintre companii foloseau astfel de tehnologii. În 2025, procentul a ajuns la 20%. România a crescut la rândul ei, de la 3,1% la 5,2%, dar ritmul nu a fost suficient pentru a reduce decalajul.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Cele mai avansate țări sunt la o distanță considerabilă. Danemarca ajunge la 42%, Finlanda la aproape 38%, iar Suedia și Belgia la aproximativ 35%. În extrema opusă se află România, urmată de Polonia și Bulgaria.

Problema a fost evidențiată recent și într-o analiză despre potențialul economic al tehnologiei. Inteligența artificială ar putea aduce sute de miliarde de euro economiilor din Europa Centrală, însă România are în continuare una dintre cele mai reduse rate de adoptare în companii.

În UE, inteligența artificială este folosită cel mai des pentru analiza limbajului scris. Urmează generarea de imagini, videoclipuri sau conținut audio și generarea de texte ori limbaj vorbit. Adoptarea este mult mai mare în companiile mari, unde procentul ajunge la 55%. În rândul IMM-urilor, media europeană este de aproximativ 19%.

Vezi și:

Cât de mult contează familia în rezultatele unui elev. Ce înseamnă un decalaj de 122 de puncte PISA în România

Când poate fi desființată o clasă în timpul anului școlar. Situația îngrijorătoare din învățământul românesc care devine tot mai vizibilă

sursa – isoc_eb_ai

sursa – isoc_eb_ai

Negrescu propune mai mult AI în școli, dar cu reguli clare

O parte importantă a mesajului transmis de Victor Negrescu a vizat educația. Europarlamentarul a susținut că inteligența artificială nu ar trebui să îi înlocuiască pe profesori, ci să fie folosită pentru pregătirea materialelor, generarea exercițiilor și reducerea sarcinilor administrative.

El a propus acces gratuit pentru profesori la programe practice de formare în domeniul AI. În opinia sa, pregătirea ar trebui să arate concret cum poate fi utilizată tehnologia la matematică, istorie, limba română sau în laboratoare, nu să rămână la nivelul unor explicații teoretice.

Negrescu a vorbit și despre necesitatea unui asistent AI destinat educației, european sau românesc. Argumentul său este legat inclusiv de protecția informațiilor elevilor. Datele personale sau lucrările copiilor nu ar trebui încărcate fără reguli în orice platformă disponibilă online.

Subiectul este deja prezent în școlile românești. Playtech a analizat anterior modul în care inteligența artificială este folosită în educația din România, unde utilizarea tehnologiei a avansat mai repede decât apariția unor reguli și mecanisme clare.

„Temele și examenele ar putea fi regândite în era AI”.

Negrescu consideră că răspândirea instrumentelor AI impune și o discuție despre modul în care sunt evaluați elevii. Un chatbot poate redacta un eseu, traduce texte sau rezolva anumite probleme în câteva secunde. În acest context, europarlamentarul a propus ca școala să acorde mai multă importanță argumentării, verificării informațiilor, comparării surselor, creativității și lucrului în echipă.

El a insistat și asupra gândirii critice. Modelele AI pot genera răspunsuri formulate convingător care conțin informații false. Elevii ar trebui, în opinia sa, să înțeleagă cum funcționează algoritmii, de ce apar erorile, ce se întâmplă cu datele lor și cum pot fi recunoscute falsurile generate cu AI.

Problema nu este doar una românească. Profesorii și instituțiile de educație din mai multe țări încearcă să găsească un echilibru între folosirea tehnologiei și păstrarea procesului real de învățare. Playtech a explicat și cum poate fi folosit AI în educație fără ca acesta să devină doar o metodă de trișat.

Pentru România, provocarea este dublă. Companiile trebuie să recupereze decalajul de adopție față de restul Europei, în timp ce sistemul educațional trebuie să pregătească elevii pentru o economie în care instrumentele AI vor deveni tot mai prezente. Datele Eurostat arată că această tranziție a început, dar România are încă un decalaj considerabil față de media UE.

Când vine frigul adevărat în România. Prognoza ANM până pe 9 noiembrie și ce știm despre ploi și primele ninsori