Inteligența artificială poate aduce 280 de miliarde de euro în Europa Centrală. România are însă cea mai mică adopție în companii

Inteligența artificială ar putea debloca cel puțin 280 de miliarde de euro în valoare economică pentru Europa Centrală, potrivit unui nou studiu McKinsey & Company. Suma echivalează cu minimum 6% din cifra de afaceri netă totală a regiunii și arată miza uriașă a tehnologiei pentru economiile care încearcă să țină pasul cu Europa de Vest.

România are, însă, o problemă importantă: deși interesul individual pentru AI există, integrarea sa în companii rămâne la un nivel extrem de redus. Doar 5% dintre organizațiile din România folosesc inteligența artificială la scară largă, cel mai mic procent dintre țările analizate în raport.

România folosește AI acasă, dar prea puțin la serviciu

Studiul Central Europe’s AI Opportunity analizează potențialul inteligenței artificiale în România, Polonia, Cehia, Slovacia, Croația, Slovenia, Bulgaria și Ungaria. Potrivit datelor prezentate de McKinsey, doar 12% dintre companiile din Europa Centrală au adoptat AI la nivel organizațional, în comparație cu 28% dintre companiile din Europa de Vest.

În România, diferența dintre utilizarea personală și cea din mediul de business este foarte clară. Aproximativ 16% dintre români folosesc AI individual, însă numai 5% dintre companii au reușit să integreze tehnologia în mod consistent în activitatea lor. Cu alte cuvinte, românii testează chatbot-uri, generatoare de imagini sau instrumente de redactare, dar firmele încă nu folosesc suficient AI pentru a automatiza procese, a lua decizii mai rapide sau a reduce costurile.

Vezi și:

VIDEO Imagini dramatice din timpul celor două cutremure devastatoare din Venezuela. Clădiri prăbușite și panică pe străzile din Caracas

Această situație poate fi privită și ca o oportunitate. România pornește cu un decalaj vizibil, dar ar putea recupera mai repede dacă firmele aleg domeniile unde inteligența artificială produce rezultate clare. Nu este vorba doar despre implementarea unui chatbot pe site sau despre folosirea unor instrumente de generare de text, ci despre schimbarea modului în care funcționează o companie.

McKinsey arată că proiectele-pilot izolate nu schimbă semnificativ performanța unei organizații. Valoarea reală apare atunci când AI este introdus în fluxurile de lucru reale și este legat de obiective măsurabile, precum reducerea timpului de procesare, creșterea productivității, îmbunătățirea relației cu clienții sau diminuarea erorilor.

Sectoarele care pot câștiga cel mai mult

O mare parte din economia Europei Centrale este concentrată în sectoare în care adoptarea AI poate fi mai dificilă. Aproximativ 60% din activitatea economică a regiunii vine din producție, construcții, bunuri de consum, retail, energie, logistică și servicii financiare. Sunt domenii în care inteligența artificială trebuie conectată cu procese fizice, infrastructură veche, echipe mari și sisteme complexe.

Vezi și:

600 de aplicații pentru 35 de locuri: de ce primul job în IT nu mai seamănă deloc cu cel de acum cinci ani

Creatorii și AI: cine câștigă bani, cine pierde și de ce se schimbă regulile pieței

Tocmai aici se află însă și una dintre cele mai mari mize. Studiul estimează că AI ar putea avea un impact economic de 5-13% din cifra de afaceri în producția avansată, de 5-14% în retail și bunuri de consum, de 4-8% în inginerie și construcții și de până la 21-61% în sectorul tehnologic.

Pentru companiile românești, oportunitățile sunt legate de activități foarte concrete: relația cu clienții, dezvoltarea software, analiza financiară, evaluarea riscurilor, back-office, planificarea producției și gestionarea lanțurilor de aprovizionare. AI poate ajuta firmele să proceseze mai repede documente, să anticipeze cererea, să identifice probleme înainte ca acestea să devină costisitoare și să ofere clienților răspunsuri mai rapide.

Nu toate joburile vor dispărea, dar multe sarcini repetitive se vor schimba. În finanțe, juridic, achiziții sau customer support, AI poate prelua o parte din munca structurată, lăsând oamenii să se concentreze pe decizii dificile, negociere, creativitate și situații care nu pot fi rezolvate după un model standard.

Cine întârzie riscă să piardă mai mult decât timp

La nivel global, 88% dintre companii folosesc deja AI în cel puțin o funcție. Cu toate acestea, doar 6% au reușit să implementeze inteligența artificială la scară organizațională, iar 94% nu au observat încă un impact semnificativ asupra profitului operațional.

Asta arată că simpla folosire a AI nu garantează succesul. Companiile care obțin rezultate aleg un număr limitat de proiecte relevante, le leagă de obiective de business și își construiesc infrastructura necesară: strategie, oameni pregătiți, date curate, tehnologie potrivită și capacitatea de a gestiona schimbarea.

Ritmul de evoluție al inteligenței artificiale este tot mai greu de ignorat. McKinsey estimează că progresul tehnologic s-a accelerat de aproximativ zece ori de la apariția ChatGPT, în 2022, iar capacitățile AI continuă să se dubleze într-un ritm care depășește ciclurile clasice de planificare ale companiilor.

Pentru România, miza nu este doar să adopte o tehnologie nouă, ci să evite apariția unui decalaj mai mare față de economiile care deja își reorganizează businessurile în jurul AI. Cele 280 de miliarde de euro estimate pentru Europa Centrală nu sunt o promisiune automată, ci o oportunitate care depinde de cât de repede aleg companiile să treacă de la experimente la utilizare reală.

Șoc pe piața telecom din România: Digi a răsturnat clasamentul și a devenit rețeaua mobilă cu cei mai mulți utilizatori