România rămâne departe de adoptarea monedei euro. Comisia Europeană explică de ce nu este pregătită, cu ce suntem în urmă

Trecerea la moneda euro rămâne un obiectiv îndepărtat pentru România. Cel mai nou Raport de convergență publicat de Comisia Europeană arată că țara noastră nu îndeplinește, în acest moment, niciunul dintre criteriile economice necesare pentru aderarea la zona euro. Problemele identificate țin de inflație, deficitul bugetar, cursul de schimb, nivelul dobânzilor și chiar de legislația privind funcționarea Băncii Naționale a României. Pentru români, concluziile raportului înseamnă că plata în euro nu va deveni o realitate în viitorul apropiat, iar autoritățile vor avea de făcut o serie de ajustări economice importante înainte ca România să poată intra în anticamera monedei unice.

Ce înseamnă, de fapt, adoptarea euro

Intrarea în zona euro presupune înlocuirea leului cu moneda unică europeană. Pentru ca acest lucru să fie posibil, fiecare stat membru trebuie să demonstreze că are o economie stabilă și că poate funcționa fără riscuri majore în cadrul uniunii monetare.

Din acest motiv, Uniunea Europeană verifică periodic cinci criterii esențiale: nivelul inflației, situația finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb, nivelul dobânzilor pe termen lung și compatibilitatea legislației naționale cu normele europene. În cazul României, raportul publicat în 2026 arată că niciunul dintre aceste criterii nu este îndeplinit.

Inflația rămâne mult peste limita acceptată

Unul dintre cele mai importante obstacole este inflația. Potrivit Comisiei Europene, rata medie a inflației în cele 12 luni analizate a fost de 8,4%, în timp ce valoarea maximă admisă pentru statele care vor să adopte euro este de numai 2,7%.

Vezi și:

VIDEO Imagini dramatice din timpul celor două cutremure devastatoare din Venezuela. Clădiri prăbușite și panică pe străzile din Caracas

Executivul european estimează că inflația va continua să scadă în următoarea perioadă, însă va rămâne peste nivelul de referință atât la finalul anului 2026, cât și în cursul anului 2027.

O inflație ridicată înseamnă prețuri care cresc mai repede decât în majoritatea statelor din zona euro, ceea ce face dificilă integrarea într-o uniune monetară comună.

Deficitul bugetar este încă prea mare

O altă problemă importantă este deficitul bugetar. Deși România a reușit să reducă deficitul de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, acesta rămâne mult peste plafonul de 3% prevăzut de regulile Uniunii Europene.

Vezi și:

Prima reacție a BNR după creșterea euro. Exista posibilitatea să ajungă la 6 lei? „Tensiunile pot continua”

Bloomberg: Criza politică din România pune presiune pe leu, cel mai negru scenariu. Cât a ajuns euro miercuri, 6 mai

Comisia Europeană estimează că deficitul va continua să scadă în următorii doi ani, ajungând la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027, însă aceste valori sunt încă departe de nivelul necesar pentru adoptarea euro.

În același timp, datoria publică este așteptată să continue să crească, de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și la 63,4% în 2027.

Leul nu a intrat încă în „anticamera euro”

Pentru a adopta moneda unică, fiecare stat trebuie să participe timp de cel puțin doi ani la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), fără fluctuații importante ale monedei naționale. România nu face încă parte din acest mecanism.

În plus, raportul arată că în ultimii doi ani leul s-a depreciat cu aproximativ 5% față de euro, ceea ce indică faptul că stabilitatea cursului de schimb nu este încă suficientă pentru aderare.

De asemenea, Comisia Europeană atrage atenția și asupra nivelului ridicat al dobânzilor pe termen lung. În perioada analizată, dobânda medie a fost de 6,7%, peste pragul european de 5,1%. Potrivit raportului, această situație este influențată de deficitul bugetar ridicat și de îngrijorările investitorilor privind evoluția finanțelor publice.

Pe lângă criteriile economice, raportul semnalează că legislația referitoare la Banca Națională a României trebuie modificată pentru a deveni pe deplin compatibilă cu regulile Uniunii Europene. Aspectele vizate privesc independența băncii centrale, interzicerea finanțării monetare și integrarea BNR în Eurosistem.

Ce urmează pentru România

Raportul de convergență este publicat o dată la doi ani și reprezintă evaluarea oficială a progreselor făcute de statele membre ale Uniunii Europene care nu folosesc încă moneda euro.

Concluzia ediției din 2026 este clară: România mai are un drum lung până la adoptarea monedei unice. Pentru a putea intra în zona euro, autoritățile vor trebui să reducă în continuare inflația și deficitul bugetar, să stabilizeze finanțele publice, să participe la mecanismul ERM II și să armonizeze legislația privind BNR cu normele europene. Până atunci, leul va rămâne moneda națională, iar obiectivul aderării la zona euro va depinde în mare măsură de evoluția economiei în următorii ani.

Primul router TP-Link Wi-Fi 8 vine în 2026. Ce trebuie să știi despre Archer 8 și noua generație de internet wireless