Mai merită să ții economiile în euro? Ce se întâmplă cu banii românilor în toamna lui 2026
Inflația ridicată, euro trecut de pragul de 5,25 lei și diferențele mari dintre dobânzile bancare îi pun pe românii cu economii în fața unei alegeri dificile. Mulți nu mai știu dacă este mai sigur să păstreze euro, să revină la lei sau să împartă banii între cele două monede.
Euro a ajuns în jurul valorii de 5,25 lei
În toamna lui 2026, euro se menține în jurul nivelului de 5,25 lei. La 10 septembrie, cursul era de 5,2537 lei/euro, după ce media lunii august fusese de aproximativ 5,2498 lei/euro.
Mișcarea trebuie pusă însă în perspectivă. Leul s-a depreciat în 2026, dar analiștii nu anticipează în prezent un salt spectaculos al euro până la sfârșitul anului. Prognozele analizate la finalul lunii august indicau în general un interval de 5,20-5,30 lei/euro pentru partea a doua a anului, unele estimări plasând cursul de la finalul lui 2026 în jurul valorilor de 5,25-5,27 lei/euro. Pentru cine are economii, acest lucru schimbă calculele.
Dobânzile în lei sunt mult mai mari
Principalul avantaj al leului este dobânda. Datele pentru depozitele noi ale populației din iulie 2026 indicau o dobândă medie de aproximativ 5% pe an pentru lei, față de numai aproximativ 1,4% pentru euro.
Să luăm un exemplu simplificat. O persoană are echivalentul a 10.000 de euro, adică aproximativ 52.500 de lei. La o dobândă de 5%, suma în lei produce aproximativ 2.625 de lei dobândă brută într-un an. Un depozit de 10.000 de euro remunerat cu 1,4% produce aproximativ 140 de euro brut.
Diferența este suficient de mare încât euro trebuie să se aprecieze semnificativ pentru a recupera avantajul oferit de dobânda mai mare în lei.
Atunci de ce mai păstrează românii euro?
Pentru că dobânda nu este singurul criteriu. Euro oferă protecție împotriva deprecierii leului, iar pentru anumite economii este chiar moneda firească.
Dacă strângi 30.000 de euro pentru avansul unui apartament al cărui preț este negociat în euro, transformarea banilor în lei pentru o dobândă mai bună înseamnă asumarea unui risc valutar inutil. Dacă euro crește până în momentul achiziției, câștigul obținut din dobândă poate fi diminuat sau chiar anulat de curs.
Aceeași logică este valabilă pentru cine economisește pentru o mașină evaluată în euro, pentru studiile unui copil în străinătate sau pentru o proprietate cumpărată într-o altă țară.
Strategia se schimbă: nu toți banii într-o singură monedă
Într-o perioadă cu inflație ridicată și incertitudine privind cursul, diversificarea devine o variantă mai prudentă decât încercarea de a ghici momentul perfect pentru cumpărarea sau vânzarea euro.
Un român cu 100.000 de lei economisiți poate, de exemplu, să păstreze în lei fondul de urgență și banii necesari cheltuielilor din următoarele luni, beneficiind eventual de dobânzile mai ridicate, iar o parte din economiile pe termen lung să fie păstrată în euro.
Proporția nu este universală. Depinde de momentul în care vor fi folosiți banii și, mai ales, de moneda în care va fi făcută viitoarea cheltuială.
Schimbarea repetată între lei și euro poate costa
O altă capcană este încercarea de a anticipa fiecare mișcare a cursului. Cine cumpără euro la cursul de vânzare al băncii și îl schimbă ulterior înapoi în lei la cursul de cumpărare suportă diferența dintre cele două cotații. Astfel, chiar dacă euro se apreciază puțin, câștigul aparent poate fi consumat de costul schimbului valutar.
Pentru toamna lui 2026, mesajul care rezultă din prognozele analiștilor nu este că românii ar trebui să renunțe la euro. Mai degrabă, perioada în care păstrarea tuturor economiilor într-o singură monedă părea cea mai simplă soluție devine mai greu de justificat.
Euro poate rămâne o formă de protecție și este firesc pentru obiective stabilite în moneda europeană, în timp ce leul oferă în prezent dobânzi mai atractive. Pentru cei care nu știu ce vor face cu economiile peste câțiva ani, împărțirea banilor între monede poate reduce riscul de a paria întreaga sumă pe o singură evoluție a cursului.