Reforma administrativă, pusă în cifre. Câte posturi ar putea dispărea și ce economii ar rezulta pentru buget
Reforma administrativ-teritorială, discutată tot mai intens în România, ar putea aduce economii importante la bugetul de stat și la bugetele locale, prin reducerea numărului de funcții publice, unificarea unor instituții și diminuarea cheltuielilor necesare întreținerii sediilor administrative. În condițiile în care numeroase primării depind de fonduri transferate de la bugetul central pentru a-și acoperi cheltuielile, reorganizarea comunelor și județelor este prezentată drept o posibilă soluție pentru eficientizarea administrației.
Calculele realizate pe baza datelor Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) arată că economiile salariale ar putea varia de la aproximativ 11 milioane de lei până la peste 85 de milioane de lei anual, în funcție de amploarea reformei. Aceste sume sunt însă simulări, nu economii confirmate sau estimate oficial de Guvern.
Cât economisește statul pentru fiecare post eliminat
Pentru a înțelege impactul financiar al reorganizării, punctul de plecare îl reprezintă costul unui angajat remunerat cu salariul minim brut, stabilit la 4.325 de lei lunar de la 1 iulie 2026.
La această sumă se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă, de 2,25%, suportată de angajator, astfel încât costul total al unui post ajunge la aproximativ 4.422 de lei lunar, respectiv 53.068 de lei anual.
Desigur, acesta este un reper de calcul, deoarece salariile multor funcționari publici depășesc nivelul minim, iar simularea nu include sporuri, indemnizații sau alte drepturi salariale.
Ce economii ar aduce reorganizarea județelor în opt regiuni
Una dintre cele mai ample variante discutate presupune transformarea celor opt regiuni de dezvoltare existente în regiuni administrative, cu atribuții proprii și personalitate juridică.
Potrivit datelor ANFP pentru 2024, în aparatele proprii ale consiliilor județene erau ocupate 5.391 de funcții publice, fără angajații serviciilor subordonate. Dacă reorganizarea ar permite eliminarea a 10% dintre aceste funcții, economia salarială ar ajunge la aproximativ 28,6 milioane de lei anual, în timp ce o reducere de 30% ar genera economii de aproape 85,8 milioane de lei.
Totuși, înființarea regiunilor ar presupune și costuri administrative noi, deoarece acestea ar trebui să preia atribuțiile actualelor instituții.
Comasarea celor 429 de comune mici. Câți bani s-ar economisi
O altă variantă analizată în 2026 vizează comasarea voluntară a celor 429 de comune care au cel mult 1.500 de locuitori.
În România există 2.862 de comune, iar datele ANFP indică 27.988 de funcții publice ocupate în aparatele primăriilor comunale, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 9,78 funcții pentru fiecare comună.
Aplicând această medie celor 429 de localități, rezultă aproximativ 4.195 de funcții publice, iar eliminarea a 5%-20% dintre acestea ar genera economii anuale cuprinse între 11,1 și 44,5 milioane de lei.
Desigur, comasarea nu înseamnă însă dispariția serviciilor publice, deoarece cetățenii vor avea în continuare nevoie de documente, asistență socială și servicii de urbanism.
Varianta cu 15 centre administrative. Ce s-ar schimba
Un alt scenariu discutat public presupune reorganizarea actualelor structuri județene în 15 centre administrative, fără ca această variantă să reprezinte o hartă oficială aprobată de Guvern.
Pornind de la cele 5.391 de funcții publice ocupate în consiliile județene, o reducere de 5% ar genera economii de aproximativ 14,3 milioane de lei anual, iar eliminarea a 20% dintre posturi ar ridica suma la 57,2 milioane de lei.
Câți bani ar economisi statul în fiecare scenariu
| Scenariu de reformă | Reducere personal | Posturi eliminate | Economie anuală |
|---|---|---|---|
| Comasarea a 429 de comune | 5% | 210 | 11,1 milioane lei |
| Comasarea a 429 de comune | 10% | 420 | 22,3 milioane lei |
| Comasarea a 429 de comune | 20% | 839 | 44,5 milioane lei |
| 15 centre administrative | 5% | 270 | 14,3 milioane lei |
| 15 centre administrative | 10% | 539 | 28,6 milioane lei |
| 15 centre administrative | 20% | 1.078 | 57,2 milioane lei |
| 8 regiuni administrative | 10% | 539 | 28,6 milioane lei |
| 8 regiuni administrative | 20% | 1.078 | 57,2 milioane lei |
| 8 regiuni administrative | 30% | 1.617 | 85,8 milioane lei |
Ce alte cheltuieli ar putea fi reduse
Pe lângă salarii, reorganizarea ar putea diminua costurile cu încălzirea, energia electrică, întreținerea, paza și reparațiile sediilor administrative, însă nu există suficiente date centralizate pentru a calcula economiile la nivel național.
Un audit al Curții de Conturi arată că, în 2023, numai 31% dintre comunele analizate își puteau acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii luate în calcul, ceea ce evidențiază dificultățile financiare ale unor administrații locale.
Pentru cetățeni, o reformă eficientă ar trebui să însemne nu doar cheltuieli publice mai mici, ci și servicii mai rapide, mai puțină birocrație și acces la instituții, inclusiv în localitățile care și-ar pierde statutul de comună.
Desigur, economiile reale vor depinde însă de numărul posturilor eliminate efectiv, de atribuțiile transferate și de costurile reorganizării, care nu sunt incluse în aceste simulări.