Ce a însemnat oprirea centralei de la Cernavodă pentru România. Producția de energie a scăzut enorm într-un singur trimestru
Seceta severă din vara anului 2026 a avut consecințe importante asupra producției de energie electrică din România, după ce nivelul și debitul scăzut al Dunării au determinat oprirea ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Situația s-a reflectat direct în rezultatele financiare ale companiei de stat Nuclearelectrica, care a raportat un profit net de 1,182 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 27,3% mai mic decât în perioada similară din 2025.
Deși compania a rămas profitabilă, cantitatea de energie produsă s-a redus considerabil, iar cheltuielile au continuat să crească, ceea ce evidențiază vulnerabilitatea producției nucleare în fața fenomenelor meteorologice extreme.
De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă
Primul reactor al centralei a fost oprit pe 28 iulie, iar cel de-al doilea pe 13 august, după ce scăderea drastică a debitului Dunării a afectat alimentarea sistemelor de răcire.
Apa este esențială pentru funcționarea în siguranță a unei centrale nucleare, deoarece permite evacuarea căldurii generate în procesul de producere a energiei electrice. Atunci când nivelul apei scade sub limitele necesare funcționării sistemelor, producția trebuie întreruptă pentru respectarea cerințelor de siguranță.
Potrivit raportului Nuclearelectrica, reactoarele au fost repornite abia în noiembrie, după încheierea perioadei de raportare financiară.
Producția de energie a scăzut cu peste 65% într-un singur trimestru
În primele nouă luni ale anului 2026, Nuclearelectrica a produs 5.088 GWh de energie electrică, cu 31,1% mai puțin decât în intervalul corespunzător din anul precedent.
Cea mai puternică scădere a fost înregistrată în trimestrul al treilea, când producția livrată în Sistemul Energetic Național a ajuns la aproximativ 934.000 MWh, față de 2,67 milioane MWh în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 65,1%.
Pentru cetățeni, acest lucru înseamnă că o cantitate importantă de energie care ar fi fost produsă în mod obișnuit la Cernavodă a trebuit compensată prin alte surse de producție sau, în funcție de condițiile pieței, prin importuri.
O asemenea situație poate pune presiune asupra prețurilor energiei, însă nu înseamnă automat că facturile tuturor consumatorilor cresc, deoarece tarifele depind și de contractele încheiate cu furnizorii.
Cheltuielile au crescut, deși centrala a produs mai puțin
Veniturile din exploatare ale Nuclearelectrica au scăzut cu 16,7%, la 3,477 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile operaționale au crescut cu aproape 20%, ajungând la aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Compania explică această evoluție prin opririle neplanificate, achizițiile suplimentare de energie, scumpirea apei tehnologice și lucrările de mentenanță.
În luna mai, când unitatea 1 se afla într-o oprire programată, unitatea 2 a fost oprită neplanificat, ceea ce a contribuit la majorarea cu aproximativ 149% a costurilor pentru achiziționarea energiei electrice.
Nuclearelectrica subliniază că activitatea centralei presupune numeroase costuri fixe, care trebuie suportate inclusiv atunci când reactoarele nu produc electricitate.
Ce se întâmplă cu energia contractată, dar nelivrată
Oprirea reactoarelor a afectat și contractele comerciale ale companiei, care a redus livrările cu 35% pe 12 august și le-a suspendat complet începând cu 13 august, când producția centralei a ajuns la zero.
Nuclearelectrica a invocat forța majoră, ca urmare a situației excepționale provocate de secetă, și a restituit sumele încasate anticipat pentru energia care nu a mai fost livrată.
Pentru consumatorii casnici, această situație nu presupune automat întreruperea alimentării cu electricitate, deoarece sistemul energetic național utilizează mai multe surse de producție.
Totuși, oprirea simultană a celor două reactoare arată cât de importantă este diversificarea surselor de energie și adaptarea infrastructurii la schimbările climatice, astfel încât perioadele de secetă severă să nu afecteze în aceeași măsură producția de electricitate a României.