Ilfovul ar putea deveni parte din București. Ce s-ar schimba pentru locuitori, de la taxe și impozite la primării și investiții

Ilfovul ar putea deveni parte din București. Ce s-ar schimba pentru locuitori, de la taxe și impozite la primării și investiții
Bucureștiul s-ar putea extinde până la limita județului Ilfov (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Ideea unirii administrative a Bucureștiului cu județul Ilfov revine în atenția publică, în contextul discuțiilor despre reorganizarea administrativ-teritorială a României, însă propunerea provoacă deja divergențe între primarii localităților din jurul Capitalei. În timp ce edilul din Corbeanca consideră că dezvoltarea întregii regiuni ar putea fi coordonată mai eficient de o singură administrație metropolitană, primarul orașului Otopeni respinge această variantă, avertizând că localitățile ilfovene și-ar putea pierde autonomia decizională. Pentru cei peste 500.000 de locuitori ai județului, o asemenea reformă ar putea aduce schimbări importante în privința taxelor locale, transportului, utilităților și modului în care sunt cheltuiți banii publici, însă efectele concrete ar depinde de forma unei eventuale legi.

Un Consiliu Metropolitan în locul actualelor administrații

Județul Ilfov cuprinde opt orașe și 32 de comune, fiecare cu propria administrație locală, în timp ce Consiliul Județean coordonează serviciile și investițiile aflate în competența sa. De exemplu, primarul comunei Corbeanca, Ștefan Apăteanu, propune înlocuirea actualului sistem cu o structură metropolitană, care să gestioneze unitar problemele Bucureștiului și ale localităților învecinate.

„În loc de un Consiliu General al Municipiului București să avem un Consiliu Metropolitan care să fie pentru toată zona de București – Ilfov și să ia deciziile. Ideea este de a muta toate aceste decizii care au un rol și o influență asupra întregului viitor al zonei București – Ilfov într-un singur loc: la București, la un consiliu metropolitan, care ar înlocui, practic, consiliile locale și Consiliul Județean”, a declarat edilul, potrivit Digi24.

O asemenea reorganizare ar presupune modificări legislative importante, deoarece actualele autorități locale sunt alese și funcționează în baza unor competențe stabilite prin lege.

Ce s-ar schimba pentru ilfoveni la taxe, buletine și transport

Una dintre principalele întrebări este dacă locuitorii din Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni, Bragadiru sau celelalte localități ar ajunge să plătească aceleași taxe și impozite ca bucureștenii.

În prezent, fiecare consiliu local stabilește nivelul anumitor taxe în limitele prevăzute de legislația fiscală, astfel că o administrație comună ar putea conduce la armonizarea acestora, inclusiv a impozitelor pe locuințe, terenuri și autoturisme.

Totuși, comasarea nu ar însemna automat majorarea sau reducerea impozitelor, deoarece viitoarele reguli ar trebui stabilite prin lege și prin hotărârile autorităților competente.

Și documentele de identitate ar putea necesita actualizări administrative, în cazul modificării denumirii localităților sau a adreselor oficiale, însă nu există în prezent o decizie care să impună schimbarea buletinelor.

În privința transportului, coordonarea comună ar putea facilita extinderea traseelor de autobuz, integrarea tarifelor și realizarea unor investiții în drumurile care leagă Capitala de localitățile limitrofe, deși transportul metropolitan beneficiază deja de o structură de organizare comună.

Apă, canalizare și investiții. Ce speră să câștige locuitorii

Pentru mulți ilfoveni, problema principală nu este denumirea administrației, ci accesul la servicii publice de bază, în special apă potabilă, canalizare și infrastructură rutieră.

Mai mult, o administrație metropolitană ar putea permite planificarea comună a investițiilor, însă racordarea locuințelor nu ar deveni automată, fiind necesare finanțare, proiecte tehnice și lucrări efective.

De ce se opun primarii din Ilfov unirii cu Bucureștiul

Primarul orașului Otopeni, Silviu Gheorghe, consideră că o asemenea reformă ar reduce puterea administrațiilor locale și ar muta deciziile importante la nivelul Capitalei.

„Gândiți-vă că eu aș fi ales aici pe un vot public și aș fi primar, dar în schimb deciziile vor fi la nivel central, adică totul va fi etatizat. Ce decizie, ce forță mai are un primar, chiar dacă e ales prin vot public?”, a declarat edilul.

Alți șapte primari contactați nu au susținut ideea subordonării administrative a Ilfovului față de București, una dintre temeri fiind că reprezentarea politică a județului ar deveni insuficientă în raport cu populația Capitalei.

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a respins anterior propunerea, invocând capacitatea administrației județene de a investi în dezvoltare.

„Cu infinit mai puţine resurse decât Capitala, reuşim anual să alocăm peste două treimi din banii pe care îi avem către dezvoltare. Adică spre investiţii în infrastructură!”, a afirmat acesta.

Deocamdată, unirea Bucureștiului cu Ilfovul rămâne o propunere aflată în dezbatere, fără un calendar oficial de implementare. O eventuală reformă ar trebui să clarifice nu doar organizarea administrativă, ci și reprezentarea locuitorilor, împărțirea bugetelor și responsabilitatea pentru serviciile publice, astfel încât schimbarea să nu însemne doar dispariția unor instituții, ci și îmbunătățirea concretă a vieții în regiune.