Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani au fost ținta unei fraude online. Ce greșeală îi pune în pericol

Fraudele online și telefonice au ajuns să facă parte din experiența digitală a tot mai multor români, iar persoanele de peste 50 de ani sunt printre cei vizați. Un studiu realizat pentru ING Bank România și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă arată că peste 60% dintre românii bancarizați din această categorie de vârstă s-au confruntat cel puțin o dată cu o tentativă de fraudă online.

Problema nu este însă doar frecvența acestor tentative, ci și modul în care reacționează oamenii atunci când se confruntă cu o situație suspectă. Doar 36% dintre cele 701 de persoane incluse în cercetare spun că verifică informațiile înainte să reacționeze. ING și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă extind astfel campania „Nesupuși Fraudelor”, cu accent pe transformarea informațiilor despre fraude în gesturi concrete de protecție.

Fraudele sunt frecvente, dar experiențele din jur sunt mai puțin vizibile

Studiul realizat de EXACT Business Solutions pe un eșantion reprezentativ de 701 persoane bancarizate, cu vârsta de peste 50 de ani, arată o diferență interesantă între experiența personală și ceea ce oamenii observă în cercul apropiat. Deși fraudele online sunt întâlnite de un număr mare de respondenți, mulți spun că nu cunosc persoane apropiate care să fi trecut prin astfel de situații.

Diferența devine mai evidentă odată cu înaintarea în vârstă. 59% dintre persoanele cu vârste între 60 și 70 de ani și 70% dintre cele de peste 70 de ani spun că nimeni din cercul lor apropiat nu a trecut printr-o experiență de fraudă online.

Pentru cei de peste 70 de ani apare și o altă problemă. Studiul indică întâlniri mai rare cu familia și prietenii, acces mai redus la informații despre fraude și un nivel mai ridicat al sentimentului de singurătate. Aproape trei din zece respondenți din această categorie spun că se simt singuri uneori sau des.

În acest context, tentativele de fraudă care se bazează pe manipulare emoțională și pe construirea treptată a unei relații de încredere reprezintă un risc important. Fraudatorii pot încerca să exploateze tocmai nevoia de comunicare, încrederea sau dorința de a ajuta.

Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani au fost ținta unei fraude online / Foto: ING Bank

Doar 36% verifică informațiile înainte să reacționeze

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării este legată de diferența dintre informare și comportamentul efectiv. Chiar dacă oamenii au auzit despre fraude și despre metode precum spoofing-ul, acest lucru nu înseamnă automat că verifică informațiile atunci când primesc un apel sau un mesaj suspect.

Vezi și:

iPhone 18, noua țintă a escrocilor: Kaspersky avertizează asupra magazinelor online false

Scandal de securitate la Polymarket: sute de conturi ar fi fost accesate fără parolă. Un utilizator susține că a pierdut aproape 6.000 de dolari

Doar 36% dintre respondenți spun că verifică informațiile înainte să acționeze. După un incident, 69% declară că au apelat la Poliție sau la alte autorități, în timp ce 47% spun că au blocat contactul respectiv.

Potrivit datelor prezentate în cadrul studiului, aproximativ 30% dintre incidente nu sunt raportate. Cercetarea urmărește astfel nu doar câte persoane au auzit despre fraude, ci și ce fac efectiv atunci când apare o situație suspectă.

Campania „Nesupuși Fraudelor” va continua prin evenimente, workshopuri și materiale educaționale. În perioada următoare sunt programate acțiuni outdoor și digitale în București, inclusiv pe tramvaiul 41, autobuzul 381 și în rețeaua de metrou de pe magistrala M1, precum și în zone precum Piața Unirii și Piața Victoriei. Componenta online include videoclipuri educaționale, podcasturi și materiale despre prevenirea fraudelor.

Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani au fost ținta unei fraude online / Foto: ING Bank

ING pune la dispoziție și instrumente pentru situațiile suspecte

Campania nu se limitează la informare. ING dezvoltă în Home’Bank mai multe funcții destinate gestionării situațiilor de risc. Printre acestea se află ING SAFEbutton, care le permite clienților care suspectează o fraudă să blocheze rapid accesul la cont direct din aplicație.

Funcția face parte din ecosistemul ING SAFE, care include și alte instrumente disponibile în Home’Bank, precum ING SAFEcall, serviciul de geolocalizare, gestionarea permisiunilor pentru anumite operațiuni și avertizări inteligente pentru tranzacții suspecte.

Banca spune că lucrează și cu alți actori din zona financiară și instituțională pentru prevenirea fraudelor. Sunt menționate colaborări cu alte bănci prin SANB, ANCOM, Poliția Română și operatorii telecom pentru blocarea apelurilor spoofed, precum și mecanisme de cooperare cu Parchetul General pentru schimbul electronic de date.

Programul „Nesupuși Fraudelor” a inclus până acum evenimente și workshopuri în București, Brașov și Timișoara, iar pentru luna octombrie este anunțată continuarea inițiativei în Constanța. ING organizează, de asemenea, de două ori pe lună workshopuri pentru seniori la ING Office Victoriei din București. Sesiunile sunt concepute pentru aproximativ 50 de persoane, dar interesul a ajuns în unele cazuri la aproape 90 de participanți.

Cele cinci reguli care pot face diferența

Mesajul campaniei se bazează și pe câteva reguli simple, care pot fi aplicate indiferent de tipul tentativei de fraudă. Prima este să nu fie transmise niciodată date bancare, parole sau coduri de securitate prin telefon, e-mail ori mesaje. De asemenea, o solicitare neașteptată de a trimite bani sau de a face o plată urgentă trebuie verificată printr-un canal oficial.

Un alt semnal de alarmă este graba. Fraudatorii pot crea impresia că trebuie luată o decizie imediat, tocmai pentru a împiedica verificarea informației. La fel de important este să nu fie instalate aplicații de acces la distanță la cererea unor persoane necunoscute, deoarece acestea pot permite accesul la telefon, laptop sau conturi.

În cazul apelurilor telefonice, nici numărul afișat pe ecran nu trebuie considerat automat o dovadă că persoana de la celălalt capăt este cine pretinde că este. Numărul poate fi falsificat. Recomandarea este ca apelul să fie închis, iar instituția respectivă să fie contactată ulterior folosind datele oficiale.

Studiul arată astfel că simplul fapt că o persoană a auzit despre fraude nu este suficient. Momentul critic este cel în care apare un apel, un mesaj sau o solicitare neașteptată. Atunci, câteva secunde în plus pentru verificarea informației pot împiedica divulgarea unor date sau pierderea banilor.

Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani au fost ținta unei fraude online. Ce greșeală îi pune în pericol