A plătit 450 de euro pentru un mic dejun fără să știe. Cum a fost păcălit un pensionar timp de doi ani
Fraudele financiare devin tot mai sofisticate, iar un caz petrecut în Spania atrage atenția asupra pericolelor la care pot fi expuse persoanele în vârstă atunci când își folosesc cardurile bancare. Un pensionar în vârstă de 94 de ani a pierdut 22.000 de euro în aproape doi ani, fără să știe că din contul său erau retrase constant sume neautorizate. Totul a pornit de la un gest aparent banal: plata micului dejun într-o cafenea din apropierea locuinței sale, relatează Okdiario.
Cum a funcționat înșelătoria care a durat aproape doi ani
Potrivit informațiilor prezentate de autorități, victima obișnuia să meargă zilnic la aceeași cafenea pentru a lua micul dejun. Bărbatul plătea de regulă cu cardul, însă proprietarul localului îi explica de fiecare dată că plata nu putea fi procesată pe terasă deoarece terminalul nu avea semnal și că operațiunea trebuia realizată în interior.
Astfel, cardul pensionarului ajungea în mod repetat în mâinile angajatului, fără ca proprietarul să poată verifica personal suma introdusă pe terminal. În acest mod au fost efectuate numeroase tranzacții neautorizate.
Ancheta a arătat că debitările ilegale au început în iunie 2023 și au continuat până în iunie 2025. La început, sumele retrase erau relativ mici, de aproximativ 30 de euro, însă pe parcurs valoarea acestora a crescut constant. În unele situații, tranzacțiile ajungeau chiar și la 450 de euro.
Victima nu a realizat că, pe lângă costul meselor consumate, din contul său erau retrași bani suplimentari.
Prejudiciu de 22.000 de euro și condamnare la închisoare
Cazul a fost investigat de Poliția Națională din Granada în cadrul unei operațiuni denumite „Mic dejun”. La finalul anchetei, oamenii legii au arestat un bărbat în vârstă de 57 de ani, suspectat că a orchestrat întreaga schemă.
După prezentarea în fața instanței, acesta a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare.
Autoritățile au stabilit că pensionarul a fost prejudiciat cu aproximativ 22.000 de euro pe durata celor aproape doi ani în care au avut loc tranzacțiile neautorizate.
Ce spune legea despre astfel de fraude
Articolul 248 din Codul Penal al Spaniei menționat în documentele cazului prevede că fraudă comit persoanele care, cu intenția de a obține un beneficiu, folosesc metode de înșelăciune pentru a induce în eroare o altă persoană și a o determina să efectueze un act care îi produce un prejudiciu.
Textul legal precizează:
„Cei care, cu intenția de a obține profit, folosesc suficientă înșelăciune pentru a provoca eroare altuia, determinându-l să efectueze un act de dispoziție în detrimentul său sau al altuia, comit fraudă.”
În funcție de valoarea prejudiciului și de circumstanțele în care a fost comisă fapta, pedepsele pot varia de la amenzi până la închisoare.
Atenție la fenomenul de carding
Specialiștii avertizează că astfel de situații sunt asociate fenomenului cunoscut sub numele de „carding”, o metodă de fraudă prin care sunt utilizate datele cardurilor bancare pentru efectuarea unor tranzacții ilegale.
Infractorii pot obține informațiile bancare prin diverse metode, printre care phishing, smishing, vishing, shoulder surfing, programe malware de tip keylogger sau prin exploatarea unor scurgeri de date provenite de pe site-uri compromise.
De asemenea, pot fi utilizate dispozitive RFID sau NFC capabile să capteze informații despre carduri de la mică distanță.
Potrivit unui avertisment transmis de INCIBE:
„Odată ce obțin datele cardului, infractorii cibernetici procedează la efectuarea de achiziții pentru a verifica dacă informațiile pe care le-au replicat pe un card virtual sunt valide. În general, aceștia încep prin a face achiziții de produse sau servicii cu valoare mică și le cresc treptat pentru a încerca să determine soldul disponibil pe card. Dacă pasul anterior are succes, escrocii vor fi verificat atât datele cardului, cât și calitatea informațiilor contului furate pentru a-i determina valoarea.”
Recomandările specialiștilor pentru protejarea cardurilor
În contextul creșterii numărului de fraude bancare, experții recomandă monitorizarea frecventă a tranzacțiilor și verificarea regulată a extraselor de cont.
Totodată, utilizatorii sunt sfătuiți să ignore mesajele și e-mailurile provenite de la expeditori necunoscuți, să utilizeze doar magazine online de încredere și să evite introducerea datelor bancare pe site-uri cu reputație îndoielnică.
Alte recomandări includ dezactivarea funcțiilor NFC și RFID atunci când nu sunt folosite, activarea verificării prin PIN pentru plățile contactless și evitarea utilizării calculatoarelor publice pentru operațiuni financiare.
Specialiștii mai atrag atenția că datele bancare nu trebuie comunicate niciodată prin telefon, indiferent de identitatea persoanei care solicită aceste informații.