Orașele din România cele mai afectate în cazul unui cutremur mare. Impactul economic ar fi uriaș: un singur bloc prăbușit poate falimenta o localitate

Cutremurele puternice produse în aceeași zi în Venezuela și Japonia au readus în atenție una dintre cele mai mari temeri ale românilor: producerea unui nou seism major în zona Vrancea. Specialiștii avertizează că România nu poate spune când va avea loc următorul mare cutremur, însă știe deja care sunt orașele cele mai vulnerabile și ce efecte economice ar putea avea un astfel de dezastru.

Cutremurul nu poate fi prezis, dar efectele sunt cunoscute

În timp ce Venezuela încearcă să gestioneze consecințele unor seisme de 7,2 și 7,5 grade, soldate cu clădiri prăbușite și oameni rămași sub dărâmături, inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondatorul platformei Re, atrage atenția că România trebuie să privească aceste evenimente ca pe un avertisment.

Expertul explică faptul că, în ciuda cercetărilor desfășurate de zeci de ani asupra așa-numiților precursori seismici, oamenii de știință nu pot stabili nici momentul exact, nici magnitudinea și nici zona în care va lovi următorul cutremur.

„Predicția seismică presupune identificarea anticipată a trei elemente esențiale: momentul exact în care se va produce următorul cutremur, localizarea acestuia, zonele care vor fi afectate și magnitudinea estimată. Aceste trei componente sunt indispensabile pentru ca o predicție să fie realmente utilă. (…) Nu putem ști dacă România va fi lovită de cutremur în câteva zile, câteva luni sau câțiva ani”, a explicat Matei Sumbasacu, conform Adevărul.

Cu alte cuvinte, nu există o metodă care să permită evacuarea populației înainte de producerea unui seism major. Din acest motiv, cea mai importantă investiție rămâne pregătirea clădirilor și a comunităților.

Vezi și:

VIDEO Cele mai afectate etaje ale unui bloc-turn în timpul cutremurelor din Venezuela. Imaginile filmate arată unde s-au produs cele mai mari distrugeri

Bucureștiul nu este singurul oraș expus

Deși Capitala este considerată cea mai vulnerabilă din cauza numărului mare de clădiri construite înainte de normele moderne antiseismice, lista orașelor expuse este mult mai lungă.

Potrivit specialistului, cutremurele vrâncene afectează în special regiunile extracarpatice, astfel că orașe precum Ploiești, Craiova, Galați, Brăila, Constanța, Iași și Focșani ar putea înregistra pagube importante la următorul seism major.

„Cutremurele vrâncene definesc hazardul seismic al României. (…) Pe lângă București, putem enumera orașe precum Ploiești, Craiova, Galați, Brăila, Constanța și Iași, dar și municipiile mai mari din apropierea zonei Vrancei, cum ar fi Focșaniul. Toate aceste centre urbane vor întâmpina dificultăți majore la următorul cutremur mare”, a avertizat Sumbasacu.

În aceste orașe, nu doar locuințele ar avea de suferit, ci și spitalele, școlile, rețelele de utilități, drumurile, podurile și sediile instituțiilor publice.

Vezi și:

Detaliile din documentele tehnice care îţi arată cât de sigur e blocul în cazul unui cutremur. La ce să fii atent când cumperi un apartament

Lovitura economică ar putea fi la fel de gravă ca pierderile umane

Dincolo de tragediile umane, un cutremur major ar genera efecte economice care s-ar resimți ani întregi. În orașele mari, sute sau chiar mii de firme și-ar putea suspenda activitatea din cauza clădirilor avariate, iar angajații ar rămâne temporar fără locuri de muncă. Magazinele, fabricile, depozitele logistice și centrele comerciale ar putea fi închise pentru perioade îndelungate, ceea ce ar reduce încasările la bugetele locale și ar afecta economia națională.

Costurile reconstrucției ar fi de ordinul miliardelor de euro, iar autoritățile ar trebui să redirecționeze resurse importante către refacerea infrastructurii, în detrimentul altor investiții.

Pentru orașele mici, situația ar putea deveni chiar mai dramatică.

Un singur bloc prăbușit poate bloca bugetul unui oraș

Matei Sumbasacu atrage atenția că localități precum Vălenii de Munte, Moreni sau Câmpina dispun de resurse financiare limitate, iar prăbușirea a doar două sau trei blocuri ar putea depăși capacitatea administrațiilor locale de a interveni.

„În orașele mai mici (…) colapsul a două-trei clădiri ar putea paraliza complet atât serviciile de intervenție, cât și procesele de reconstrucție, recuperare și redresare. Aceste localități nu dispun de resursele financiare necesare pentru a reconstrui astfel de blocuri”, a explicat expertul.

El oferă și un exemplu concret.

„Ne putem da seama de amploarea problemei chiar și în București, unde un singur bloc, cel din Rahova, a generat dificultăți uriașe privind relocarea oamenilor și refacerea clădirii. Imaginați-vă ce ar însemna aceeași situație pentru o primărie de dimensiunea unui oraș mediu, al cărei buget total anual este de aproximativ 10 milioane de euro, în condițiile în care reconstrucția unui singur bloc costă aproximativ aceeași sumă”, a subliniat Sumbasacu.

Practic, într-un astfel de scenariu, investițiile locale, proiectele de dezvoltare și serviciile publice ar putea fi blocate ani la rând, deoarece fondurile ar trebui direcționate aproape exclusiv către reconstrucție.

Consolidarea clădirilor avansează prea lent

Deși în ultimii ani au fost deschise mai multe șantiere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, ritmul este departe de necesarul real.

„În București, în prezent, sunt deschise aproximativ zece șantiere de consolidare (…) Pentru ca avansul să fie proporțional cu amploarea necesarului, am avea nevoie, probabil, de 50 până la 100 de astfel de șantiere active simultan”, spune expertul.

Acesta estimează că procesul de consolidare va dura zeci de ani chiar și în cel mai optimist scenariu.

Comunitățile pot face diferența

În opinia lui Matei Sumbasacu, cea mai eficientă măsură pe care o poate lua fiecare român nu presupune investiții uriașe, ci întărirea relațiilor din comunitate.

„Cel mai important element este pregătirea comunităților. (…) Să organizăm o întâlnire cu vecinii pentru a ne cunoaște și pentru a ne păsa mai mult unii de alții. Dacă reușim să schimbăm această atitudine și să facem ca românilor să le pese din nou de cei din jur, vom depăși mult mai bine următorul mare cutremur”, a conchis inginerul.

În primele ore după un seism major, vecinii sunt cei care acordă primul ajutor, iar modul în care funcționează o comunitate poate face diferența dintre o recuperare rapidă și un blocaj care se întinde pe ani întregi, atât din punct de vedere uman, cât și economic.

Motorola pune FIFA Heroes în buzunarul fanilor de fotbal: jocul arcade vine cu recompense exclusive