Cutremure mici, dar tot mai dese în România. Ce înseamnă această activitate seismică şi când ar trebui să îngrijoreze

Un nou cutremur s-a produs în România vineri dimineață, 18 septembrie 2026, de această dată în Moldova, județul Suceava, o regiune care apare mai rar în atenția publică atunci când vine vorba despre activitatea seismică. Seismul a avut magnitudinea 3,1 și s-a produs la o adâncime relativ mică, de 21,4 kilometri.

Cutremur în județul Suceava

Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul s-a produs la ora 04:09:39, ora locală a României, și a avut intensitatea I. Epicentrul a fost localizat la aproximativ 34 de kilometri sud de Suceava, 58 de kilometri sud de Piatra Neamț, 65 de kilometri sud de Botoșani și 87 de kilometri sud de Roman.

Deși Vrancea este de departe cea mai cunoscută regiune seismică a țării, cutremurele de mică adâncime se pot produce și în alte regiuni ale României. INCDFP arată că seismicitatea de fond, formată din evenimente crustale cu magnitudini sub 5, este observată sporadic inclusiv în Platforma Moldovenească și în zona Carpaților Orientali.

Cu două zile înainte s-a produs un cutremur în Brașov

Seismul din Suceava vine la numai două zile după un alt cutremur slab produs în afara zonei seismice Vrancea. Pe 16 septembrie, la ora 10:40, un cutremur cu magnitudinea 2,0 a fost înregistrat în Transilvania, județul Brașov, la numai 3,2 kilometri adâncime. Epicentrul a fost situat la aproximativ 39 de kilometri sud de Sfântu Gheorghe și 40 de kilometri sud de Brașov, dar și la 76 de kilometri est de Mediaș, 87 de kilometri sud-est de Târgu Mureș și 89 de kilometri est de Sibiu.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Adâncimea foarte mică arată că a fost vorba despre un cutremur crustal. România are mai multe regiuni în care se produc astfel de seisme superficiale, printre ele numărându-se Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana-Maramureș, Depresiunea Transilvaniei și alte zone cu surse seismice locale.

Și Vrancea s-a mișcat în această săptămână

Pe 14 septembrie, la ora 23:17, fusese înregistrat un cutremur cu magnitudinea 2,3 în zona seismică Vrancea. Spre deosebire de evenimentele din Brașov și Suceava, acesta s-a produs mult mai adânc, la 77,5 kilometri.

Diferența de adâncime este importantă. INCDFP explică faptul că cea mai intensă activitate seismică din România este concentrată în Vrancea, unde cutremurele de adâncime intermediară se produc în principal între aproximativ 60 și 200 de kilometri. În restul țării predomină cutremurele crustale, produse la adâncimi mai mici de 60 de kilometri.

Vezi și:

Patru cutremure în România în doar câteva zile. Ce înseamnă asta şi care este pericolul unui seism puternic

12 cutremure de la începutul lunii septembrie

De la începutul lunii septembrie și până la seismul din Suceava au fost înregistrate în România 12 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,1. Cel mai puternic cutremur produs în țară de la începutul anului 2026 a avut magnitudinea 4,5 și a fost înregistrat pe 26 februarie, în județul Vrancea.

Faptul că într-o perioadă relativ scurtă apar mai multe cutremure mici nu înseamnă însă, prin el însuși, că urmează un seism puternic. România are o activitate seismică permanentă, iar aparatura modernă poate detecta inclusiv mișcări foarte slabe, multe dintre ele nefiind resimțite de populație.

Când devine activitatea seismică motiv de îngrijorare

Faptul că România înregistrează mai multe cutremure într-o perioadă scurtă poate atrage atenția, mai ales atunci când seismele apar în regiuni diferite, așa cum s-a întâmplat în ultimele zile în Suceava, Brașov și Vrancea. Totuși, simpla succesiune a unor cutremure cu magnitudini de 2 sau 3 nu reprezintă, în sine, un indiciu că se apropie un seism major. România are o activitate seismică permanentă, iar rețelele de monitorizare pot detecta inclusiv mișcări foarte slabe ale scoarței terestre, pe care populația nu le simte. În plus, cutremurele produse la distanțe mari unele de altele și în structuri tectonice diferite nu trebuie considerate automat părți ale aceluiași fenomen. Seismul din Vrancea, produs la 77,5 kilometri adâncime, are caracteristici diferite de cutremurele superficiale înregistrate în Brașov, la 3,2 kilometri, sau în Suceava, la 21,4 kilometri.

O atenție sporită din partea seismologilor apare atunci când într-o anumită zonă se observă o schimbare semnificativă față de activitatea seismică obișnuită, de exemplu o succesiune neobișnuită de cutremure concentrate în același perimetru sau o secvență seismică declanșată de un eveniment mai puternic. Chiar și în asemenea situații, însă, analiza unei secvențe de cutremure nu permite stabilirea cu certitudine a faptului că urmează un seism major. Știința nu dispune în prezent de o metodă prin care să poată fi precizate în avans, cu exactitate, data, ora, locul și magnitudinea unui viitor cutremur.

Pentru populație, un motiv imediat de atenție îl reprezintă în primul rând un cutremur suficient de puternic pentru a fi resimțit clar și pentru a produce efecte asupra clădirilor sau infrastructurii. Magnitudinea nu este însă singurul element care contează: efectele unui seism depind și de adâncimea la care se produce, distanța față de localități, caracteristicile solului și vulnerabilitatea construcțiilor. Un cutremur superficial poate fi simțit destul de bine în apropierea epicentrului chiar dacă are o magnitudine moderată, în timp ce un cutremur produs la o adâncime mai mare se poate propaga pe o suprafață mult mai întinsă. Din acest motiv, două cutremure cu aceeași magnitudine nu produc neapărat aceleași efecte.

Cutremurele mici nu înseamnă că „se descarcă” energia unui seism mare

O altă interpretare frecventă este aceea că numeroasele cutremure mici ar fi benefice deoarece ar „elibera” treptat energia acumulată și ar împiedica producerea unuia puternic. Explicația este însă prea simplă. Scara magnitudinii este logaritmică, ceea ce înseamnă că diferența de energie dintre un cutremur mic și unul major este enormă. De exemplu, un seism cu magnitudinea 6 eliberează de aproximativ 1.000 de ori mai multă energie decât unul cu magnitudinea 4. Ar fi, așadar, nevoie de un număr foarte mare de seisme mici pentru a echivala energia unui singur cutremur puternic.

Nici situația inversă nu este corectă: apariția mai multor seisme mici nu înseamnă automat că acestea sunt „precursoarele” unui cutremur mare. Unele cutremure majore sunt precedate de șocuri mai mici, numite ulterior preșocuri, însă acestea pot fi identificate cu certitudine drept preșocuri abia după producerea evenimentului principal. Cele mai multe cutremure mici rămân pur și simplu cutremure mici și fac parte din activitatea seismică normală a unei regiuni.

În cazul evenimentelor din 14, 16 și 18 septembrie, un element important este tocmai faptul că ele s-au produs în regiuni diferite și la adâncimi foarte diferite. Prin urmare, simplul fapt că au fost înregistrate la numai câteva zile distanță nu demonstrează existența unei legături între ele și nici nu oferă, de unul singur, un semnal că România se apropie de un cutremur puternic.

Ceea ce merită urmărit sunt informațiile și analizele oficiale ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, mai ales în cazul unei secvențe neobișnuite de seisme într-o singură regiune. Pentru populație, apariția cutremurelor mici este mai degrabă un memento că România este o țară cu activitate seismică și că pregătirea pentru un eventual cutremur puternic trebuie făcută permanent, nu doar atunci când într-o anumită săptămână apar mai multe seisme de magnitudine redusă.