Nu toate kilogramele îmbătrânesc creierul la fel. Locul în care se depune grăsimea poate schimba riscul

Două persoane pot avea aceeași greutate și același indice de masă corporală, dar un profil diferit de risc pentru sănătatea creierului. Un studiu amplu, prezentat de ScienceAlert, arată că locul în care se acumulează grăsimea poate conta la fel de mult precum cantitatea totală.

Cercetătorii au analizat distribuția grăsimii, scanările cerebrale și rezultatele testelor cognitive pentru peste 18.000 de participanți din UK Biobank. Grăsimea de pe brațe, picioare, trunchi și din jurul organelor a fost asociată cu modificări diferite în creier. Cele mai îngrijorătoare rezultate au apărut în cazul grăsimii viscerale, conform Nature.

Cântarul și indicele de masă corporală nu spun totul

Indicele de masă corporală, cunoscut drept IMC, este calculat folosind greutatea și înălțimea. Instrumentul poate indica dacă o persoană se încadrează într-o categorie considerată normală, supraponderală sau obeză. Nu arată însă unde este depozitată grăsimea.

Această diferență poate fi importantă. O persoană poate avea mai multă grăsime subcutanată pe brațe sau picioare. Alta poate acumula țesut adipos în profunzimea abdomenului, în jurul ficatului, pancreasului și altor organe. Cântarul poate afișa aceeași valoare în ambele cazuri.

Vezi și:

Țara care a interzis peste noapte mașinile pe benzină și motorină. De ce experimentul ar fi aproape imposibil în România

Echipa de la Universitatea Politehnică din Hong Kong a folosit măsurători corporale obținute prin absorbțiometrie cu raze X. Cercetătorii au comparat apoi datele cu imagini ale structurii creierului, conexiunile dintre regiuni și integritatea materiei albe.

Rezultatele sugerează că fiecare zonă în care se acumulează grăsimea are un profil diferit. Au fost observate asocieri cu sistemele implicate în mișcare, memorie, emoții și funcționarea trunchiului cerebral. Cercetarea continuă studiile despre modul în care grăsimea viscerală poate accelera îmbătrânirea creierului.

Grăsimea din jurul organelor a avut cea mai puternică asociere

Grăsimea viscerală a fost tipul asociat cel mai clar cu modificări nefavorabile. Aceasta a fost singura categorie legată direct, în analiza cercetătorilor, de compromiterea integrității materiei albe.

Vezi și:

Cina mai devreme ar putea proteja creierul: intervalul alimentar asociat cu o memorie mai bună, conform specialiștilor

Demența începe cu „gafe” aparent banale. Medic neurolog: „Pacienții ajung, din păcate, când boala este deja coaptă”

Materia albă este formată din fibrele care transportă semnale între diferite regiuni ale creierului. Poate fi comparată cu o rețea de cabluri biologice. Atunci când această structură este afectată, comunicarea dintre neuroni devine mai puțin eficientă.

Deteriorarea materiei albe este întâlnită în bolile vaselor mici din creier și în afectarea cognitivă vasculară. Aceste probleme pot apărea înaintea unor forme de declin cognitiv și demență. Studiul nu arată însă că grăsimea viscerală provoacă automat demență.

O posibilă explicație este inflamația. Țesutul adipos visceral poate elibera factori proinflamatori în organism. Inflamația constantă ar putea contribui ulterior la neuroinflamație și la afectarea materiei albe. Acest mecanism rămâne o ipoteză plauzibilă, nu o cauză demonstrată direct de cercetare.

Descoperirea completează rezultate mai vechi care au identificat o legătură între grăsimea abdominală și semnele timpurii asociate bolii Alzheimer. Totuși, sunt necesare studii pe termen lung pentru a stabili exact cum evoluează aceste modificări.

Ce înseamnă descoperirea pentru sănătatea creierului

Studiul este observațional. Cercetătorii au identificat asocieri între distribuția grăsimii și anumite caracteristici ale creierului. Nu au demonstrat că un anumit depozit de grăsime produce în mod direct deteriorarea cerebrală.

Datele provin și din UK Biobank. Participanții acestei baze de date nu reprezintă perfect întreaga populație. Stilul de viață, bolile existente, alimentația și factorii genetici pot influența atât distribuția grăsimii, cât și sănătatea creierului.

Rezultatele arată însă de ce evaluarea sănătății metabolice nu ar trebui redusă la greutate. Circumferința taliei, glicemia, tensiunea arterială și analizele recomandate de medic pot oferi informații suplimentare. Nu poți stabili cantitatea exactă de grăsime viscerală doar privindu-ți abdomenul.

Grăsimea corporală este un factor care poate fi modificat. Alimentația echilibrată, somnul și activitatea fizică pot contribui la reducerea riscurilor metabolice. Cercetările au asociat deja mișcarea regulată cu protejarea sănătății creierului.

Mesajul studiului nu este că orice kilogram în plus produce leziuni cerebrale. Concluzia este mai nuanțată. Două corpuri cu aceeași greutate pot avea distribuții diferite ale grăsimii. Iar aceste diferențe pot fi asociate cu traiectorii distincte de îmbătrânire a creierului.