Medicamentul banal pentru colesterol asociat cu un risc mai mic de demență. Studiul uriaș pe peste 130.000 de oameni
Statinele, medicamente prescrise pe scară largă pentru reducerea colesterolului, ar putea avea un beneficiu suplimentar neașteptat pentru persoanele cu diabet de tip 2. Un studiu uriaș realizat în Danemarca, pe peste 132.000 de oameni, arată că începerea tratamentului cu statine după diagnosticarea diabetului a fost asociată cu un risc mai mic de demență. Cercetarea a fost publicată în The Lancet Regional Health – Europe și prezentată la congresul European Society of Cardiology din 2026.
Momentul începerii tratamentului pare să conteze. Persoanele care au primit statine în primul an după diagnosticul de diabet de tip 2 au avut, pe parcursul a zece ani, un risc relativ de demență cu 15% mai mic decât cei care nu au început tratamentul. Pentru pacienții care au început statinele mai târziu, între unu și cinci ani după diagnostic, reducerea relativă a riscului a fost de 10%.
Peste 132.000 de persoane cu diabet au fost analizate
Cercetătorii au folosit registrele naționale de sănătate din Danemarca și au identificat 132.585 de persoane care au dezvoltat diabet de tip 2 între 2006 și 2019 și care nu utilizaseră anterior statine. Participanții au fost urmăriți până la finalul anului 2021, iar perioada mediană de monitorizare a fost de 7,1 ani.
Pacienții au fost împărțiți în funcție de momentul începerii tratamentului: statine administrate în primul an după diagnosticul de diabet, tratament început între unu și cinci ani mai târziu sau lipsa inițierii statinelor în acea perioadă. În timpul monitorizării, 2,7% dintre participanți au dezvoltat demență. Rezultatele au fost similare pentru femei și bărbați.
Privită în termeni absoluți, diferența este mai modestă decât procentul de 15% poate sugera la prima vedere. Riscul estimat de demență la zece ani a fost de aproximativ 3,9% pentru persoanele care nu au primit statine, de 3,5% pentru cele care au început tratamentul mai târziu și de 3,3% în cazul celor care l-au început devreme.
Este relevant și faptul că persoanele cu diabet de tip 2 pornesc deja cu un risc mai ridicat pentru mai multe afecțiuni cronice. Playtech a relatat anterior despre modul în care dieta, mișcarea și scăderea în greutate pot influența riscul bolilor cronice, inclusiv diabetul și demența.
De ce ar putea exista o legătură între colesterol, diabet și demență
Statinele reduc nivelul colesterolului LDL prin limitarea producției sale la nivelul ficatului și sunt utilizate în primul rând pentru reducerea riscului de infarct și accident vascular cerebral. Persoanele cu diabet de tip 2 prezintă frecvent și tulburări ale metabolismului lipidic, iar controlarea LDL este o parte importantă a prevenirii complicațiilor cardiovasculare.
Colesterolul LDL ridicat la vârsta mijlocie a fost inclus de Lancet Commission printre factorii de risc modificabili pentru demență. Diabetul de tip 2 este, la rândul său, asociat cu un risc mai mare de declin cognitiv. Cercetătorii au pornit astfel de la ipoteza că tratarea precoce a unui factor de risc vascular important ar putea avea efecte și asupra sănătății creierului.
Legătura dintre sănătatea vasculară și cea cerebrală este investigată tot mai intens. Vasele de sânge afectate de ateroscleroză pot influența circulația cerebrală, iar diabetul, hipertensiunea și colesterolul ridicat tind să apară împreună. Playtech a explicat și de ce monitorizarea colesterolului și a profilului lipidic este importantă, inclusiv pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare.
În același timp, demența nu este o singură boală și nici rezultatul unui singur factor de risc. Există forme neurodegenerative, precum boala Alzheimer, dar și demență vasculară, iar genetica, vârsta și bolile cardiovasculare joacă roluri diferite. Mai multe despre simptome și factorii de risc poți afla în materialul Playtech despre primele semne ale demenței și persoanele cu risc crescut.
Studiul nu demonstrează că statinele previn demența
Cea mai importantă limitare este natura cercetării. Studiul este observațional, nu un studiu clinic randomizat în care pacienții sunt repartizați aleatoriu să primească sau nu un tratament. Cercetătorii au folosit metode statistice concepute să reducă posibilele erori și să imite într-o anumită măsură un studiu randomizat, dar nu pot elimina complet diferențele dintre persoanele care primesc statine și cele care nu le primesc.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că statinele sunt cauza directă a reducerii riscului de demență. Chiar European Society of Cardiology subliniază că studiul nu poate demonstra că aceste medicamente previn boala, ci doar că utilizarea lor a fost asociată cu un risc ceva mai mic. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă există un efect protector direct asupra creierului și prin ce mecanisme s-ar produce acesta.
Rezultatele sunt totuși importante deoarece statinele sunt medicamente ieftine, disponibile pe scară largă și deja recomandate multor persoane cu diabet de tip 2 pentru reducerea riscului cardiovascular. Autorul principal, Tummas Ternhamar, de la Copenhagen University Hospital, consideră că descoperirea oferă încă un argument pentru tratamentul la timp al pacienților cu diabet de tip 2 și LDL crescut.
Pentru moment, studiul nu transformă tatinele într-un tratament pentru demență și nici într-un medicament care ar trebui prescris în acest scop. El adaugă însă o piesă importantă într-un tablou tot mai clar: factorii care afectează inima și vasele de sânge pot conta enorm și pentru modul în care îmbătrânește creierul.