Banii puțini îmbătrânesc creierul mai repede. Studiul care arată cât de scumpă poate fi sărăcia

Problemele financiare care se întind pe zeci de ani pot lăsa urme asupra creierului. Un studiu coordonat de University College London arată că dificultățile materiale persistente sunt asociate cu un declin cognitiv mai rapid și cu o sănătate cerebrală mai slabă la vârste înaintate. Cercetarea a urmărit mii de britanici încă de la naștere.

Rezultatele nu arată că o perioadă scurtă fără bani provoacă automat demență. Legătura cea mai puternică a apărut la persoanele care s-au confruntat în mod repetat cu venituri mici sau cu probleme la plata facturilor în prima parte și la mijlocul vieții.

Studiul a inclus 2.759 de persoane din cohorta britanică născută în 1946. Aceasta este considerată cel mai longeviv studiu de cohortă desfășurat continuu. Participanții au împlinit 80 de ani în 2026.

Problemele financiare se adună în timp

Participanții au raportat veniturile gospodăriei la 26, 43 și 53 de ani. O persoană a fost încadrată în categoria veniturilor persistent scăzute dacă s-a aflat în ultima cincime a grupului la cel puțin două evaluări. Aproximativ 16% dintre participanți au intrat în această categorie.

Vezi și:

Condiția pentru ca românii să-și recupereze banii plătiți în plus prin ROBOR. Pașii pentru obținerea compensației de la bancă

Dificultățile financiare au fost măsurate separat. Cercetătorii i-au întrebat pe oameni dacă reușeau să se descurce cu veniturile și dacă aveau probleme cu plata facturilor. Cei care au depășit pragul stabilit de cel puțin două ori, între 36 și 53 de ani, au reprezentat aproximativ 12% din grup.

La 53 de ani, persoanele afectate constant au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie verbală și viteză de procesare. Concluzia completează cercetările despre felul în care sărăcia poate afecta creierul și sănătatea pe termen lung.

Diferențele au rămas vizibile după ce specialiștii au luat în calcul educația, capacitatea cognitivă din copilărie și dezavantajele din primii ani. Autorii susțin că nu un singur episod dificil pare decisiv, ci acumularea presiunii financiare în mai multe decenii.

Vezi și:

Vocea ta ar putea indica modul în care îmbătrânești. Un nou AI găsește legături cu declinul cognitiv și demența

Medicamentul banal pentru colesterol asociat cu un risc mai mic de demență. Studiul uriaș pe peste 130.000 de oameni

Scanările au arătat mai multă atrofie cerebrală

O parte dintre participanți a fost examinată ulterior prin rezonanță magnetică. Scanările au fost realizate între 69 și 71 de ani. Persoanele cu venituri persistent scăzute prezentau mai multe semne de sănătate cerebrală precară.

Cercetătorii au observat mai multă atrofie, adică o reducere a volumului creierului. A fost identificată și o extindere mai mare a ventriculelor, cavitățile umplute cu lichid din interiorul creierului. Aceste modificări sunt asociate cu deteriorarea țesutului cerebral și cu îmbătrânirea creierului.

Legătura a fost mai puternică la bărbați, la persoanele dezavantajate în copilărie și la purtătorii variantei genetice APOE-ε4. Aceasta este asociată cu un risc mai ridicat de Alzheimer, dar prezența sa nu înseamnă că boala va apărea inevitabil.

Bărbații cu probleme financiare persistente au obținut rezultate cognitive mai slabe decât femeile aflate în situații asemănătoare. Autorii menționează posibile diferențe de comportament, precum fumatul sau consumul de alcool. Ar putea conta și presiunea resimțită de bărbații din generația născută în 1946, care erau adesea principalii susținători ai familiei.

Grijile legate de bani pot consuma creierul

Studiul nu demonstrează direct că lipsa banilor produce atrofie cerebrală. El identifică însă o asociere care a rămas solidă după ajustarea mai multor factori. Cercetătorii propun câteva mecanisme care ar putea explica legătura.

Unul dintre ele este stresul cronic. Grijile financiare repetate pot întreține inflamația în organism. Inflamația este cunoscută drept unul dintre procesele care pot accelera îmbătrânirea cerebrală.

Există și o explicație legată de încărcarea cognitivă. O persoană preocupată constant de facturi, datorii și cheltuieli consumă o parte importantă din atenție pentru gestionarea crizei. Rămân astfel mai puține resurse pentru planificare, memorare și alte sarcini complexe.

Cercetătorii au observat și un rezultat aparent paradoxal. Participanții cu dificultăți persistente au avut un declin mai lent la un test de memorie între 53 și 69 de ani. Explicația probabilă este că pierduseră deja mai mult până la prima evaluare.

Autorii susțin că reducerea sărăciei cronice ar putea avea beneficii care depășesc nivelul de trai imediat. Sprijinul financiar și social ar putea contribui, în timp, la prevenirea declinului cognitiv și a unor cazuri de demență. Precaritatea financiară devine astfel nu doar o problemă economică, ci și una de sănătate publică.