Misterul bornelor kilometrice de pe marginea drumului. „Toată viața am trăit în minciună”. Din ce sunt făcuţi, de fapt, stâlpii
O fotografie cu o bornă kilometrică deteriorată a stârnit o discuție amuzantă pe Reddit, după ce mai mulți utilizatori au descoperit că obiectele pe care le-au considerat zeci de ani niște blocuri solide de beton pot avea o construcție complet diferită. Imaginea arată o bornă spartă, cu o carcasă relativ subțire și o structură interioară, iar autorul postării a întrebat: „Serios? Toată viața am trăit în minciună. Din ce sunt făcuți stâlpii de kilometraj, bornele, de fapt?”.
Bornele vechi chiar erau din beton
Surpriza din fotografie are o explicație simplă: amintirile multor șoferi nu sunt greșite. Pe drumurile din România au fost folosite în trecut borne kilometrice masive, inclusiv din beton, iar numeroase exemplare vechi pot fi întâlnite și astăzi. Tocmai de aceea, unul dintre participanții la discuția de pe Reddit a povestit:
„În primul meu an de permis am intrat într-una și era de beton. N-au trecut nici 20 de ani de atunci”.
Alt utilizator a confirmat simplu:
„Au fost din beton înainte”, în timp ce un alt comentariu a rezumat schimbarea astfel: „Inițial erau din beton, dar, pentru siguranță, le-au făcut din fibră de sticlă”.
În prezent există borne și elemente de semnalizare realizate din materiale mai ușoare decât betonul, inclusiv materiale plastice sau compozite, iar forma și construcția lor pot varia în funcție de tipul drumului și de produsul utilizat de administrator. Așadar, nu trebuie presupus că fiecare bornă întâlnită pe șosea are exact aceeași structură.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/10/dcxu62qsi4ph1-428x575.jpeg)
Noile borne de pe marginea şoselelor din România (Foto: Reddit)
De ce betonul putea reprezenta un pericol
Motivul pentru care un element rigid și foarte greu amplasat aproape de carosabil este problematic devine evident în cazul unui accident. La impact, o structură masivă nu cedează precum una ușoară și deformabilă, ceea ce poate crește severitatea coliziunii. Un utilizator Reddit a explicat schimbarea într-o manieră mult mai directă:
„Ca să nu mori când le lovești cu mașina”.
Altul și-a amintit de vechile borne astfel:
„Inițial erau din beton. Erau coșmarul șoferilor, după copaci și capetele de pod”.
Afirmațiile sunt experiențe și opinii ale utilizatorilor, nu statistici privind accidentele, însă surprind motivul pentru care infrastructura rutieră modernă încearcă, în general, să limiteze prezența obstacolelor rigide periculoase în imediata apropiere a carosabilului.
La ce folosesc bornele kilometrice
Deși pentru un șofer care folosește permanent Google Maps, Waze sau sistemul de navigație al mașinii bornele pot părea rămășițe ale unei alte epoci, ele au o funcție foarte concretă: permit identificarea poziției kilometrice pe un anumit drum.
În funcție de tipul marcajului, informațiile indică drumul și kilometrul la care se află utilizatorul. Acest sistem de referință este important nu doar pentru orientarea șoferilor, ci și pentru administrarea drumurilor, identificarea unor lucrări, raportarea incidentelor și localizarea exactă a unor sectoare.
De exemplu, informația că un accident s-a produs „pe DN X, la kilometrul 85” este mult mai precisă pentru autorități decât formularea „undeva la câțiva kilometri după localitatea Y”. Kilometrajul drumului rămâne o referință administrativă indiferent dacă șoferii folosesc sau nu aplicații de navigație.
„Sunt inutile de când avem hărți pe telefon”
Nu toți participanții la discuția online sunt însă convinși că bornele mai au aceeași importanță pentru șoferul obișnuit.
„Au fost din beton cele vechi și au fost înlocuite treptat. Se erodau de la intemperii, apoi erau greu de vopsit și de marcat, iar uneori doar ghiceai ce scrie. Oricum, pentru șoferul obișnuit sunt mai puțin importante de când aproape toată lumea are hărți pe telefon”, a comentat un utilizator.
Un altul a concluzionat:
„Mai mult ca sigur erau din beton acum mulți ani. Probabil că acum sunt confecționate astfel și ca măsură de siguranță în cazul în care intri cu mașina într-una”.
Fotografia devenită subiect de discuție arată, așadar, mai degrabă cât de mult s-au schimbat unele dintre obiectele aparent banale de pe marginea șoselei. Iar cei care își amintesc bornele grele din beton nu au trăit „într-o minciună”: asemenea borne au existat și unele încă există, însă variantele întâlnite astăzi pot fi construite din materiale și după soluții mult diferite.