Marea Neagră, principala zonă de risc. Scenariul Rusiei de care România ar trebui să se teamă, cum ar putea Putin să provoace NATO

Temerile privind posibilitatea ca războiul din Ucraina să se extindă dincolo de granițele acestei țări au crescut în Europa, iar pentru România întrebarea este cu atât mai importantă cu cât se află atât la frontiera NATO, cât și la Marea Neagră. Generalul Virgil Bălăceanu atrage însă atenția că un eventual test al Rusiei la adresa Alianței nu trebuie să însemne neapărat tancuri care trec o frontieră sau un atac militar clasic. O amenințare mult mai greu de gestionat ar putea apărea chiar în regiunea Mării Negre, printr-o operațiune hibridă sau „sub steag fals”.

Există riscul unui atac direct al Rusiei?

Generalul Virgil Bălăceanu a explicat la Antena 3 CNN că, în prezent, nu vede indicii care să arate că Rusia se pregătește să extindă războiul în afara Ucrainei. Obiectivele imediate ale Moscovei ar rămâne concentrate asupra teritoriilor ucrainene.

„Federația Rusă nu și-a realizat scopurile cuceririlor teritoriale în Ucraina, are nevoie de Donbas în întregime, are nevoie de Donețk”, a explicat generalul, care consideră că Moscova ar putea încerca inclusiv o nouă mobilizare parțială pentru a aduce mai multe forțe pe front înainte de iarnă și pentru a-și urmări obiectivele în 2027.

Tocmai de aceea, Bălăceanu face diferența între intensificarea războiului actual și escaladarea lui către alte state.

„Vorbim de o intensificare a acțiunilor și nu de o escaladare; escaladarea ar însemna un conflict în afara Ucrainei și nu văd niciun fel de indicii”, spune acesta, conform Antena 3 CNN.

De ce Marea Neagră ar putea fi mai vulnerabilă

În timp ce o mare parte dintre scenariile privind un posibil atac rusesc asupra NATO privesc țările baltice, generalul consideră improbabilă, cel puțin în actualele condiții, o ofensivă militară convențională în această direcție.

Vezi și:

Ce se întâmplă dacă statului nu-i ajung banii până în decembrie. Variantele pentru acoperirea facturilor și investițiilor

„Nu cred că vom asista la acțiuni clasice, la incursiuni terestre (…) mai ales către țările baltice. În schimb, am convingerea că vom asista la atacuri hibride de amploare”, a declarat Bălăceanu.

Diferența importantă este poziția strategică. După extinderea NATO, Marea Baltică este înconjurată în mare parte de state membre ale Alianței, ceea ce permite un nivel ridicat de supraveghere și control. În schimb, situația Mării Negre este mult mai complicată.

„Marea Baltică este o mare NATO, capacitatea de control este mult mai mare, pe când spațiul cel mai volatil, spațiul cu, statistic, cele mai multe explozii, spațiul cu cele mai multe incertitudini îl reprezintă Marea Neagră și zona adiacentă”, spune generalul.

Ce înseamnă un atac „sub steag fals”

Pe înțelesul tuturor, o operațiune „sub steag fals” presupune realizarea unei acțiuni astfel încât responsabilitatea să pară că aparține altcuiva sau să fie suficient de neclară încât să creeze confuzie.

În cazul Mării Negre, această ambiguitate poate deveni deosebit de periculoasă deoarece în regiune operează atât forțe rusești, cât și ucrainene, iar dronele, minele maritime sau alte mijloace de atac pot face stabilirea rapidă a responsabilului extrem de dificilă.

Vezi și:

Dronele, noua amenințare din Marea Neagră. De ce sunt atât de greu de oprit și ce trebuie să se întâmple pentru ca România să ceară ajutorul NATO

Fenomen periculos la Marea Neagră în următoarele zile. Ce trebuie să faci dacă un curent rip te trage în larg, regula care îți poate salva viața

„Ar trebui să fim mai îngrijorați, pentru că este dificil să te protejezi de o operațiune la care se pricep foarte bine rușii: sub steag fals. În contextul în care avem drone rusești și ucrainene, este dificil la un moment dat să distingi cine este actorul. Se creează o ambiguitate”, avertizează Bălăceanu.

Cum ar putea fi testată NATO

Miza unui asemenea incident ar putea fi tocmai reacția Alianței. Dacă autorul unui atac nu poate fi stabilit imediat, statele NATO trebuie mai întâi să afle ce s-a întâmplat, cine este responsabil și dacă incidentul justifică un răspuns colectiv.

Bălăceanu amintește în acest context inclusiv articolele 3, 4 și 5 ale Tratatului NATO, ultimul fiind cel care stabilește principiul apărării colective în cazul unui atac armat asupra unui stat membru. Generalul consideră că Rusia ar putea încerca să creeze o asemenea situație fără un atac militar clasic:

„Rusia are această strategie: amenință pe o direcție – mă refer la amenințări hibride – și lovește printr-o operațiune sub steag fals bine pregătită, înspre sud-est”.

Ce înseamnă avertismentul pentru români

Pentru populație, avertismentul nu înseamnă că există în acest moment informații potrivit cărora Rusia urmează să atace România. Dimpotrivă, Bălăceanu spune explicit că nu vede indicii privind extinderea conflictului în afara Ucrainei.

Riscul semnalat este unul diferit: incidente greu de atribuit, atacuri hibride, dezinformare sau provocări care pot amplifica tensiunile și pot testa capacitatea României și a NATO de a reacționa. Iar Marea Neagră este importantă direct pentru România, atât prin litoral și infrastructura strategică, cât și prin rutele comerciale și proiectele energetice din regiune.

Într-o Europă în care tot mai mulți cetățeni se întreabă dacă războiul ar putea ajunge într-o zi pe teritoriul NATO, mesajul generalului este astfel unul nuanțat: pericolul imediat nu pare să fie o invazie rusească asupra unui stat aliat, însă confruntarea poate lua forme mult mai greu de identificat și de gestionat. Iar, în cazul României, una dintre zonele care necesită cea mai mare atenție rămâne Marea Neagră.

NASA construiește baterii care să reziste frigului extrem de pe Lună. Tehnologia SPEARS ar putea alimenta viitoarele misiuni Artemis