Greșeala pe care o fac mulți români când depun bani la bancomat. Cum poți ajunge uşor în atenția ANAF
Tot mai mulți români aleg să depună numerar direct la bancomatele multifuncționale pentru a-și plăti ratele, pentru a transfera bani sau pentru a păstra economiile în cont. În sine, o astfel de operațiune este perfect legală și nu există în legislația din 2026 un plafon care să interzică depunerea unei anumite sume într-un cont bancar. Cu toate acestea, există o greșeală care poate crea probleme: imposibilitatea de a demonstra proveniența banilor atunci când autoritățile solicită explicații.
Depunerea banilor la ATM nu este ilegală
Legea nu interzice unei persoane să își depună propriile economii în contul bancar, indiferent dacă operațiunea este făcută la ghișeu sau la un bancomat de tip cash-in.
De altfel, Legea nr. 70/2015, în forma aplicabilă în 2026, prevede expres că plafoanele privind operațiunile în numerar nu se aplică depunerilor de bani în conturile bancare, inclusiv prin automatele de încasare numerar.
Așadar, simplul fapt că depui 5.000, 20.000 sau chiar o sumă mai mare în propriul cont nu înseamnă că vei primi automat o amendă sau că vei fi impozitat.
Când pot apărea verificări
Problemele apar atunci când există diferențe importante între veniturile declarate și banii care circulă prin conturile unei persoane sau atunci când autoritățile solicită justificarea provenienței fondurilor.
ANAF a explicat recent că, în cadrul verificărilor fiscale, multe persoane au susținut că banii provin din economii ținute în numerar, din venituri obținute în străinătate sau din sume primite de la rude și prieteni. În numeroase cazuri însă, aceste explicații nu au putut fi susținute cu documente sau alte dovezi privind momentul obținerii banilor și traseul acestora.
Cu alte cuvinte, nu depunerea banilor este sancționată, ci lipsa posibilității de a demonstra că aceștia provin din surse legale.
Greșeala care poate crea probleme
Specialiștii recomandă ca persoanele care depun în bancă economii strânse de-a lungul anilor să păstreze documentele care pot demonstra proveniența sumelor. De exemplu:
- extrase de cont din care rezultă retrageri anterioare;
- contracte de vânzare-cumpărare;
- contracte de donație sau de împrumut;
- documente privind încasarea unor salarii, dividende sau alte venituri impozitate;
- acte care dovedesc încasarea unor moșteniri sau despăgubiri.
În lipsa unor astfel de documente, explicarea provenienței banilor poate deveni dificilă în cazul unei verificări fiscale.
Exemple concrete
Exemplul 1: O persoană depune 15.000 de lei proveniți din economii realizate din salariu și poate demonstra că a retras anterior acești bani din bancă. În acest caz, depunerea nu reprezintă, în sine, o problemă.
Exemplul 2: O persoană depune 80.000 de lei și susține că i-a păstrat ani de zile în casă, însă nu poate prezenta niciun document care să arate de unde provin banii. Dacă suma nu este compatibilă cu veniturile declarate, autoritățile pot solicita explicații și dovezi suplimentare.
Exemplul 3: Cineva vinde legal un autoturism și depune ulterior numerarul în cont. Contractul de vânzare reprezintă dovada provenienței banilor.
Nu orice depunere ajunge la ANAF
Este important de precizat că nu orice depunere în numerar declanșează automat o verificare fiscală. Băncile au însă obligații legale privind prevenirea spălării banilor și pot solicita informații despre sursa fondurilor atunci când o tranzacție pare neobișnuită sau prezintă un risc. La rândul său, ANAF poate efectua verificări atunci când există neconcordanțe între patrimoniul unei persoane, veniturile declarate și fluxurile financiare identificate.
Concluzia este simplă: depunerea banilor la bancomat este legală și nu este sancționată de lege. Cea mai mare greșeală este să nu poți demonstra, dacă ți se cere, că sumele provin din surse licite și declarate. Păstrarea documentelor justificative rămâne cea mai sigură metodă de a evita eventualele probleme în cazul unei verificări fiscale.