De ce tot mai mulți români aleg medicina privată, deși plătesc CASS. Cum văd românii taxele și serviciile publice
Românii simt tot mai puternic că există o diferență între taxele și contribuțiile pe care le plătesc și serviciile pe care le primesc în schimb, iar această nemulțumire se vede nu doar în opiniile despre fiscalitate, ci și în deciziile concrete pe care oamenii le iau atunci când au nevoie de un medic sau de alte servicii esențiale. Un studiu realizat de Fundația Centrul de Formare APSAP, pe baza răspunsurilor a 3.591 de persoane din întreaga țară, arată că 81,6% dintre participanți consideră impozitarea din România excesivă, în timp ce 65,6% spun că, atunci când au o problemă de sănătate, aleg de regulă servicii medicale private.
Datele au fost colectate în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026, iar respondenții sunt cursanți APSAP, în principal persoane active profesional, cu studii superioare și venituri obținute din muncă sau activități economice.
Mai mult de jumătate dintre respondenți au umblat la economii
Nemulțumirea față de nivelul taxelor vine într-un context în care bugetele personale sunt tot mai presate. Potrivit studiului APSAP, 54,8% dintre respondenți spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească bani din economii sau chiar au rămas complet fără acestea.
Percepția că taxarea este prea mare este prezentă atât în mediul privat, unde 83,6% dintre respondenți o consideră excesivă, cât și în sectorul public, unde procentul ajunge la 77,9%.
În plus, 72% dintre participanți cred că statul nu încurajează suficient inițiativa privată și dezvoltarea economică, iar 84,2% consideră total sau parțial corectă afirmația că infrastructura digitală a statului a fost construită în special pentru colectarea taxelor.
„Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.
Plătesc CASS, dar merg tot la privat
Cel mai clar exemplu al acestei nemulțumiri apare în sănătate. Aproape două treimi dintre participanții la studiu, respectiv 65,6%, aleg de regulă serviciile medicale private atunci când au nevoie de consultații sau tratamente.
În rândul angajaților din mediul privat, procentul urcă la 72,3%, în timp ce chiar și dintre angajații statului 53,1% spun că preferă sistemul privat.
Interesant este că alegerea nu apare doar la persoanele cu venituri mari. Potrivit APSAP, 60,1% dintre respondenții cu venituri sub 3.000 de lei pe lună spun că merg la privat, în timp ce în rândul celor care câștigă peste 14.000 de lei procentul depășește 80%.
Practic, pentru o parte dintre contribuabili apare ceea ce studiul descrie drept o „povară” suplimentară: plătesc contribuția de sănătate din salariu, iar când au nevoie efectiv de un serviciu medical scot din nou bani din buzunar pentru consultații, analize sau investigații private.
Doar 6,2% spun că au văzut investiții importante în sănătate
Percepția privind investițiile publice este la fel de severă. Numai 6,2% dintre respondenți spun că au observat investiții semnificative în sănătatea publică în ultimii patru ani, în timp ce restul consideră că acestea au fost insuficiente, puține sau cu impact redus.
APSAP pune aceste răspunsuri în contextul datelor europene și arată că România rămâne printre statele cu cheltuieli reduse pentru sănătate pe locuitor.
„CASS nu este un abonament de fidelitate. Oamenii votează cu programarea, cu timpul și cu cardul. Când aproape două treimi dintr-un eșantion educat aleg privatul, sistemul public a pierdut mai întâi încrederea, apoi pacientul”, spune Bogdan-Costin Fârșirotu.
De ce românii simt că taxele sunt mari, deși statul colectează puțin
Studiul subliniază și un paradox: România colectează, raportat la PIB, mai puține taxe și contribuții decât media Uniunii Europene, dar povara resimțită de salariați rămâne mare.
Explicația este că problema nu ține doar de cât colectează statul în total, ci și de cine suportă cea mai mare parte a sarcinii fiscale și ce servicii primește în schimb.
„România pare să aibă un stat care nu reușește să colecteze suficient de la economie, dar reușește să-i obosească tocmai pe cei care se conformează. Aceasta nu este eficiență fiscală. Este o penalizare a predictibilității”, afirmă președintele APSAP.
Pentru cetățeanul obișnuit, concluzia studiului este una simplă: nemulțumirea nu mai vine doar din nivelul taxelor, ci mai ales din sentimentul că, după ce acestea sunt plătite, oamenii sunt obligați să scoată încă o dată bani din buzunar pentru servicii pe care s-ar aștepta să le primească funcțional din sistemul public.