Salariul brut al românilor, „mâncat” de taxe și contribuții. România depășește Germania și Franța

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea din salariul brut care ajunge la stat sub formă de taxe și contribuții sociale, iar datele Eurostat pentru anul 2025, publicate în 2026, arată o diferență uriașă între venitul trecut pe hârtie și banii care rămân efectiv în buzunarul angajaților. Pentru o persoană singură, fără copii, care câștigă salariul mediu, 41,5% din venitul brut este reținut prin impozite și contribuții obligatorii, în timp ce media Uniunii Europene este de numai 29,1%.

România depășește media UE cu peste 12 puncte procentuale

Diferența dintre România și restul Europei este semnificativă. Dacă un angajat român singur, fără copii, pierde 41,5% din salariul brut înainte să primească salariul net, media europeană este de 29,1%, ceea ce înseamnă că România se află cu peste 12 puncte procentuale peste nivelul mediu al Uniunii Europene.

La nivelul UE, câștigul brut anual mediu este de 37.958 de euro, iar salariul net ajunge la 26.929 de euro. Diferența de 11.029 de euro reprezintă taxele și contribuțiile reținute de stat.

În România, problema nu este doar impozitul pe venit, ci mai ales nivelul ridicat al contribuțiilor sociale. Deși țara aplică o cotă unică de impozitare, suma totală reținută din salariul brut este cea mai mare din Uniunea Europeană raportat la venitul angajatului.

Vezi și:

Când poate ANAF să verifice banii primiți prin donație. Ce trebuie să știe românii despre transferurile de bani între persoane fizice

De ce cota unică nu înseamnă automat taxe mici

Mulți angajați asociază cota unică de impozitare cu o povară fiscală redusă, însă datele arată că realitatea este mai complicată. Un salariu nu este diminuat doar prin impozitul pe venit, ci și prin contribuțiile obligatorii pentru pensii și sănătate.

Cu alte cuvinte, pentru angajat contează suma finală care îi intră pe card, nu denumirea reținerilor. Chiar dacă impozitul pare mai mic decât în alte state, contribuțiile sociale pot împinge povara totală la un nivel foarte ridicat.

Analiza Euronews arată că diferențele dintre statele europene nu sunt explicate doar prin impozitul pe venit, ci mai ales prin structura contribuțiilor sociale. Alex Mengden, economist la Tax Foundation, explică faptul că povara fiscală asupra muncii trebuie analizată în ansamblu, deoarece în unele țări contribuțiile sociale cântăresc mult mai mult decât impozitul propriu-zis.

Vezi și:

Cât înseamnă un salariu „mare” în România, în 2026. Venitul care te plasează în top 10% cei mai bine plătiți român

Schimbarea din fluturașul de salariu care este ilegală fără acordul angajatului. Mulți angajați nu știu acest lucru

Cipru și Grecia au cele mai mici rețineri din salariu

La polul opus față de România se află Cipru, unde doar 15,1% din salariul brut este reținut prin taxe și contribuții. Grecia urmează cu 17%, iar alte state cu niveluri mai reduse de taxare sunt Cehia, Irlanda, Portugalia, Spania și Bulgaria, toate situându-se în jurul pragului de 22%.

Dintre marile economii europene, Germania are cea mai ridicată pondere a taxelor și contribuțiilor din salariul brut, de 34,8%, dar rămâne totuși sub nivelul României. Franța are 26,2%, Italia 24,1%, iar Spania 22,1%.

Pe lângă România, doar Lituania, Belgia, Slovenia, Germania, Danemarca și Ungaria depășesc pragul de o treime din salariul brut direcționat către stat.

Familiile cu copii sunt taxate mult mai puțin în majoritatea Europei

Diferențele devin și mai evidente în cazul familiilor cu copii. În majoritatea statelor europene, existența copiilor reduce semnificativ taxarea efectivă prin deduceri fiscale, credite de impozit sau alocații familiale.

Media europeană pentru un cuplu cu un singur venit și doi copii scade la doar 8% din salariul brut. În România, însă, ponderea taxelor și contribuțiilor rămâne de 33,4%, tot cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

A doua clasată este Lituania, cu 23,8%, la aproape zece puncte procentuale în urma României. În restul UE, doar Ungaria, Slovenia, Finlanda și Danemarca mai depășesc pragul de 20%.

Germania arată cât pot conta deducerile pentru familie

Germania este exemplul care arată cât de mult pot schimba politicile fiscale venitul final al unei familii. Pentru o persoană singură fără copii, taxele și contribuțiile reprezintă 34,8% din salariul brut. Pentru un cuplu cu un singur venit și doi copii, ponderea scade însă la doar 0,2%.

În ambele cazuri, salariul brut anual este de 47.514 euro. Persoana singură rămâne cu aproximativ 31.000 de euro, în timp ce familia cu doi copii încasează aproape întregul salariu brut, adică 47.424 de euro. Diferența dintre cele două situații ajunge la 16.424 de euro anual.

În Grecia și Polonia, în anumite cazuri, rezultatul poate fi chiar negativ, ceea ce înseamnă că venitul net depășește salariul brut datorită alocațiilor familiale și rambursărilor de taxe.

Ce înseamnă concret pentru angajatul român

Pentru români, concluzia este simplă: salariul brut spune tot mai puțin despre banii disponibili pentru traiul de zi cu zi. România are cea mai ridicată povară fiscală pe muncă din Uniunea Europeană, iar diferența față de media europeană este atât de mare încât devine vizibilă direct în salariul net.

Chiar dacă sistemul românesc este prezentat ca fiind simplu, prin cota unică, angajații suportă contribuții sociale consistente, iar familiile cu copii nu beneficiază de reduceri fiscale comparabile cu cele din multe state europene. De aceea, dezbaterea despre salarii nu poate fi separată de cea despre taxe, contribuții și deduceri, pentru că adevărata întrebare nu este cât câștigă un român brut, ci cât îi rămâne efectiv după ce statul își ia partea.

De ce nu se ieftinesc locuințele, deși vânzările scad. Explicația unui consultant fiscal