Ce se întâmplă cu noile autostrăzi, drumuri, stadioane și proiecte locale în 2027. Bolojan anunță schimbarea regulilor de finanțare

România va deschide mai greu șantiere noi finanțate de la buget în 2027, într-un moment în care Guvernul trebuie să continue reducerea deficitului și, în același timp, să găsească bani pentru numeroasele proiecte deja contractate. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în cazul investițiilor gestionate prin Ministerul Transporturilor, proiectele noi vor putea începe pe măsură ce sunt finalizate șantierele existente, în timp ce autoritățile locale care vor să pornească investiții cofinanțate de stat vor trebui să pună mai întâi pe masă partea lor de bani.

Pentru cetățeni, schimbarea poate însemna că unele proiecte promise – de la drumuri și infrastructură locală până la stadioane și alte construcții publice: vor începe mai târziu decât era programat. Argumentul Guvernului este că statul nu mai poate semna și deschide simultan un număr foarte mare de șantiere fără să aibă asigurată finanțarea pentru ele.

Șantiere noi doar pe măsură ce se termină cele existente

Una dintre cele mai importante schimbări privește infrastructura de transport. În loc să fie deschise simultan noi lucrări, indiferent de numărul proiectelor deja în execuție, investițiile vor fi etapizate în funcție de spațiul disponibil în buget.

„Așa cum este programarea făcută la Ministerul Transporturilor, începând de anul viitor, vor începe noi șantiere pe măsură ce cele care sunt deja începute se termină anul acesta”, a declarat Ilie Bolojan.

Măsura urmărește să evite situațiile în care există contracte semnate și constructori mobilizați, dar lucrările încetinesc sau se opresc deoarece statul nu poate asigura plățile la timp.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

„E simplu să le semnezi, dar e mai greu să le finanțezi”

Premierul a dat ca exemplu situația proiectelor de transport finanțate prin PNRR, unde valoarea contractelor semnate a depășit cu mult finanțarea disponibilă.

„La Ministerul Transporturilor am avut inițial un PNRR realocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro, după care, în baza evaluării, n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5”, a explicat Bolojan.

Potrivit acestuia, pe unele axe s-a ajuns la o supracontractare de aproximativ 300%.

„Când ai supracontractări de 300% trebuie să gândești ce faci, pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc, ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu își încasează banii. Între timp inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult”, a spus premierul.

De ce sunt șantiere pe care nu se lucrează

Bolojan a recunoscut că lipsa banilor reprezintă una dintre explicațiile pentru ritmul redus întâlnit pe unele șantiere din România, pe lângă problemele administrative și dificultățile constructorilor.

Vezi și:

Startup-ul care și-a pus AI-ul să strângă 100 de milioane de dolari: cea mai bună demonstrație de produs posibilă

„Avem multe șantiere unde vă întrebați, pe bună dreptate, de ce nu se lucrează – bun, în afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi. Nu se lucrează multe lucruri pentru că nu vine finanțarea și asta trebuie să evităm în anii următori”, a declarat acesta.

Strategia Guvernului este, astfel, să concentreze banii disponibili asupra proiectelor care pot fi efectiv finalizate, în loc să împartă fondurile între un număr foarte mare de șantiere care avansează lent.

Primăriile care vor proiecte noi trebuie să vină cu 25% din bani

O altă schimbare importantă îi privește direct pe primari. Pentru proiectele în care statul asigură 75% din finanțare, iar autoritatea locală 25%, Guvernul nu va mai pune imediat la dispoziție partea sa pentru toate investițiile noi.

Situația este ilustrată de noile stadioane din Brașov, Timișoara, Oradea și Slatina. Ministerul Dezvoltării a solicitat deblocarea a aproximativ 1,14 miliarde de lei prevăzute în bugetul pe 2026, însă finanțarea de 75% de la stat ar urma să fie acordată începând din 2028. Până atunci, autoritățile locale care vor să înceapă lucrările trebuie să utilizeze cofinanțarea proprie.

„Autoritățile locale care vor să înceapă și să semneze convențiile în aceste condiții, foarte bine, vor veni cu finanțarea lor. Dacă nu vor, bugetul de stat nu mai are cum să acopere toate aceste lucrări”, a explicat Bolojan.

„Avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal”

Premierul a criticat și modul în care au fost alese în trecut unele investiții locale, susținând că finanțarea integrală sau aproape integrală de la buget a încurajat autoritățile să propună proiecte supradimensionate.

„O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal”, a afirmat Bolojan.

Acesta a dat și exemplul sălilor de sport foarte mari construite în comune cu populație redusă, unde costurile ulterioare de întreținere ajung să fie greu de suportat de administrațiile locale.

Ce înseamnă schimbarea pentru cetățeni

Noua abordare nu presupune oprirea tuturor investițiilor publice, ci prioritizarea proiectelor și amânarea unora dintre cele care nu au început încă. Guvernul vrea ca banii disponibili să meargă cu prioritate către șantierele aflate deja în execuție și către proiectele pentru care există finanțare realistă.

Pentru comunitățile locale, consecința este că unele proiecte promise ar putea fi amânate, iar primăriile vor avea un motiv suplimentar să aleagă investiții pe care și le permit. În același timp, Guvernul speră să reducă numărul șantierelor care rămân ani întregi neterminate din lipsa banilor și să evite acumularea unor noi obligații pe care bugetul de stat nu le poate susține.

Ce trebuie să faci dacă ai plătit rovinieta pentru un an. Sistemul TollRo, explicat pe înțelesul tuturor