Datoria externă bate record după record, iar investițiile străine se prăbușesc. Cum ajung românii să simtă problemele în buzunar
Noile date privind economia României aduc mai multe semnale de avertizare în același timp: datoria externă a ajuns la un nivel record, investițiile străine directe au scăzut puternic, iar deficitul de cont curent se apropie de 20 de miliarde de euro. Cifrele apar într-un moment în care economia este deja fragilă, iar FMI și-a revizuit drastic prognoza pentru România și estimează acum o contracție economică de 0,5% în 2026.
Datoria externă a trecut de 238 de miliarde de euro
Potrivit datelor BNR, datoria externă totală a ajuns la 238,078 miliarde de euro la finalul lunii august, cu 7,45 miliarde de euro mai mult decât la sfârșitul anului 2025.
Datoria pe termen lung reprezintă cea mai mare parte, respectiv 184,784 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen scurt a urcat la 53,294 miliarde de euro.
Este important însă ca această cifră să nu fie confundată cu datoria publică. Datoria externă totală include obligațiile față de exterior ale mai multor sectoare ale economiei, nu doar împrumuturile statului.
Problema pentru populație apare mai ales atunci când necesarul mare de finanțare al statului și riscurile economice determină investitorii să ceară dobânzi mai ridicate. În prezent, România se confruntă deja cu presiuni asupra costurilor de finanțare, iar menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor depinde inclusiv de continuarea reducerii deficitului bugetar.
Investițiile străine s-au redus cu peste 3,5 miliarde de euro
Un alt semnal important vine din investițiile străine directe. În primele opt luni ale anului, acestea au însumat numai 2,122 miliarde de euro, față de 5,657 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
Diferența este de peste 3,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 62,5%.
Pentru românul de rând, investițiile străine nu sunt doar o statistică. Banii investiți de companii pot însemna fabrici noi, extinderea unor capacități existente, servicii noi, locuri de muncă și salarii. O scădere puternică nu înseamnă automat că vor dispărea locuri de muncă, dar, dacă tendința persistă, poate însemna mai puține proiecte noi și o contribuție mai mică a capitalului străin la dezvoltarea economiei.
România cheltuiește în exterior mai mult decât încasează
În același timp, deficitul de cont curent a ajuns la 19,925 miliarde de euro în primele opt luni, față de 18,983 miliarde de euro cu un an înainte.
Numai deficitul comerțului cu bunuri a ajuns la 22,385 miliarde de euro. România are însă un avantaj important în zona serviciilor, unde excedentul a crescut la 9,344 miliarde de euro.
Un deficit extern mare trebuie finanțat. Investițiile străine directe reprezintă una dintre formele mai stabile prin care pot intra bani în economie, motiv pentru care combinația dintre un deficit de cont curent ridicat și scăderea investițiilor merită urmărită cu atenție.
Ce ar putea simți românii în perioada următoare
FMI estimează în prezent că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, față de creșterea de 0,7% pe care o anticipa în aprilie.
Pentru populație, riscurile se traduc în primul rând printr-o economie cu mai puțin spațiu pentru creșteri de venituri și cheltuieli publice, investiții private mai prudente și o piață a muncii care poate deveni mai puțin dinamică.
Nu rezultă automat din datele BNR că vor crește taxele, ratele sau cursul euro. Acestea depind de numeroși alți factori. Însă, dacă deficitele rămân mari și încrederea investitorilor se deteriorează, statul se poate finanța mai scump, presiunea asupra leului poate crește, iar autoritățile pot avea nevoie de măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului. Costurile ridicate de finanțare și acumularea rapidă a datoriei sunt deja printre vulnerabilitățile urmărite de investitori și agențiile de rating.
De aceea, următoarele luni vor fi importante: trebuie urmărite evoluția investițiilor străine, deficitul bugetar și cel de cont curent, costurile la care România se împrumută și, mai ales, dacă economia reușește să revină pe creștere.