Economia României ar putea intra în stagflație. Ce înseamnă asta pentru salarii, prețuri și locurile de muncă

Economia României traversează o perioadă dificilă, iar perspectivele pentru 2026 rămân rezervate și ar putea ajunge chiar în teritoriu negativ, avertizează viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Într-un asemenea scenariu, România s-ar confrunta cu stagflația, o combinație complicată între stagnarea sau scăderea economiei și menținerea unei inflații ridicate.

Ce înseamnă stagflația pentru românii de rând

Termenul poate părea tehnic, însă efectele sale sunt ușor de înțeles. În mod normal, atunci când economia crește, firmele produc și vând mai mult, fac investiții și creează locuri de muncă. Când economia stagnează sau scade, companiile devin mai prudente, iar creșterile salariale și angajările pot încetini.

Dacă peste această situație se suprapune o inflație ridicată, apare o problemă suplimentară: veniturile populației sunt presate tocmai într-o perioadă în care prețurile continuă să crească.

De exemplu, o familie poate ajunge să cheltuiască mai mult pentru aceleași alimente, servicii sau carburanți, în timp ce salariile nu mai cresc în același ritm. Pentru cei care caută un loc de muncă, o economie slabă poate însemna și mai puține oportunități, deoarece firmele amână extinderea.

Vezi și:

Când vine frigul adevărat în România. Prognoza ANM până pe 9 noiembrie și ce știm despre ploi și primele ninsori

„Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă”, spune Cosmin Marinescu. După creșteri economice de numai 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, perspectivele pentru acest an sunt „rezervate sau chiar în teritoriu negativ”.

Inflația a scăzut, dar asta nu înseamnă că prețurile revin la nivelurile vechi

Există și o evoluție favorabilă: rata anuală a inflației a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Viceguvernatorul BNR arată însă că inflația ar putea rămâne sensibil peste 6% la sfârșitul anului și estimează revenirea în intervalul țintei abia în ultimul trimestru din 2027.

Pentru consumatori este important de înțeles că scăderea inflației nu înseamnă automat ieftiniri. O inflație de 6%, de exemplu, înseamnă în principiu că prețurile continuă să crească, doar că într-un ritm mai lent decât înainte. Datele din august arată tocmai această diferență: o parte importantă a reducerii ratei anuale a venit din efecte statistice de bază, în timp ce nivelurile ridicate ale prețurilor acumulate anterior au rămas.

De ce faptul că românii cumpără mai puțin contează pentru economie

Consumul, unul dintre motoarele importante ale economiei românești din ultimii ani, încetinește.

Vezi și:

România intră în top 10 al țărilor care atrag capital privat cu sprijinul Băncii Mondiale. Ce înseamnă pentru românii care se tem de șomaj și noi scumpiri

Ce înseamnă retrogradarea României în zona „junk” și cum ar fi afectați direct românii. Temerile BNR înaintea verdictului S&P

„Scăderea consumului semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia, mai puternic și durabil, rolul de driver al creșterii economice”, explică Marinescu.

Pe termen scurt, reducerea consumului înseamnă însă mai puțini bani încasați de magazine, restaurante și numeroase alte firme. Acestea pot deveni mai prudente cu investițiile, salariile sau angajările.

BNR atrage atenția și asupra deficitului comercial. Acesta s-a redus, dar mai ales pentru că cererea internă a scăzut și România cumpără mai puțin, nu pentru că exporturile au înregistrat o creștere spectaculoasă.

„Este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate”, spune viceguvernatorul BNR.

Ajustarea bugetului trebuie să continue și în 2027

O altă problemă este situația finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a redus, însă procesul de consolidare trebuie continuat „în mod susținut și credibil și în 2027”, afirmă Marinescu.

Datoria publică a depășit pragul de referință de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la peste 3% din PIB. Cu cât statul cheltuiește mai mult pentru plata dobânzilor, cu atât presiunea asupra bugetului devine mai mare.

Pentru populație, consolidarea bugetară este importantă deoarece deciziile luate pentru reducerea deficitului pot influența taxele, cheltuielile publice, investițiile și veniturile plătite din buget. Declarația viceguvernatorului nu anunță însă o anumită taxă sau reducere de cheltuieli pentru 2027, ci subliniază necesitatea continuării ajustării.

Trei lucruri de care depinde revenirea economiei

Cosmin Marinescu indică trei direcții esențiale: finanțe publice sustenabile și folosirea eficientă a fondurilor europene, companii mai bine capitalizate și trecerea de la competitivitatea bazată în principal pe costuri reduse la una bazată pe tehnologie, inovare și produse de calitate.

Investițiile în drumuri, energie, sănătate și educație pot reduce costurile firmelor și pot crea condiții pentru investiții private, iar fondurile europene devin cu atât mai importante într-o perioadă în care resursele bugetare sunt limitate. Viceguvernatorul rezumă alegerea printr-o referire la economistul Paul Krugman:

„Productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul”.

Pentru românul obișnuit, miza acestor reforme este mult mai concretă decât formulele economice: o economie care produce mai mult și atrage investiții poate susține salarii mai bune și locuri de muncă, în timp ce o perioadă prelungită de stagflație înseamnă exact combinația dificilă dintre o economie care nu avansează și un cost al vieții care continuă să crească.

Există o diferență de „plată” chiar și între agenții AI. Un studiu arată că varianta feminină a primit cu 10% mai puțin