BNR schimbă estimările pentru inflație. Ce se întâmplă cu prețurile, ratele bancare și puterea de cumpărare

BNR schimbă estimările pentru inflație. Ce se întâmplă cu prețurile, ratele bancare și puterea de cumpărare
Ce se întâmplă cu ratele și prețurile în 2027, conform BNR (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Românii vor continua să resimtă presiunea scumpirilor în lunile următoare, după ce Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2026, în principal din cauza majorării prețurilor la energie și combustibili. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează însă că inflația ar putea încetini pe parcursul anului viitor, ceea ce ar permite băncii centrale să înceapă reducerea dobânzilor, posibil din primăvara lui 2027, dacă evoluția economiei va confirma actualele estimări.

Cât vor mai crește prețurile în România

Potrivit noii prognoze, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de nivelul de 6,1% anticipat în raportul din august, ceea ce înseamnă că BNR se așteaptă la scumpiri mai persistente decât estima anterior. Pentru sfârșitul anului 2027, banca centrală anticipează o inflație de 3,7%, cu 0,3 puncte procentuale peste prognoza precedentă.

Pentru populație, aceste cifre nu înseamnă că toate produsele se vor scumpi cu același procent, ci că nivelul general al prețurilor va continua să crească. De exemplu, dacă un coș de cumpărături costa 1.000 de lei în decembrie 2025, o inflație anuală de 7,4% ar însemna un cost mediu echivalent de aproximativ 1.074 de lei la sfârșitul lui 2026.

„Atenție, e vorba de indicele IPC, nu e vorba de explozii de prețuri, cum există tendința să se spună! Prețurile probabil de sărbători vor fi relativ stabile sau vor fi creșteri normale, ca și în anii precedenți”, a declarat Mugur Isărescu.

De ce energia și combustibilii împing inflația în sus

Principalul motiv al revizuirii prognozei îl reprezintă creșterea costurilor energetice, la care se adaugă efectele secetei, deprecierea leului și incertitudinile de pe piețele internaționale.

Scumpirea combustibililor afectează nu doar șoferii, ci și transportul mărfurilor, distribuția alimentelor și costurile companiilor, ceea ce poate determina majorări de prețuri în numeroase domenii.

„Există tensiuni geopolitice reintensificate, deci au fost toate motivele să facem această revizuire și are un impact și asupra inflației de bază, că se duce prețul la energie în toate părțile”, a explicat guvernatorul.

Din majorarea cu 1,3 puncte procentuale a prognozei pentru finalul lui 2026, combustibilii explică 0,8 puncte procentuale, iar electricitatea și gazele alte 0,3 puncte procentuale, potrivit datelor prezentate de BNR.

Când ar putea scădea dobânzile și ratele bancare

Deși inflația rămâne ridicată, BNR ia în calcul o relaxare a politicii monetare în 2027, dacă ritmul scumpirilor va începe să încetinească potrivit prognozei.

„Cel mai optimist scenariu este că scade inflația după prognoza asta. Și bineînțeles că prin primăvară nu avem încotro, să zic așa, micșorăm și noi dobânzile, nu?”, a declarat Mugur Isărescu.

Dobânda-cheie a BNR se află la 6,5% din august 2024, iar analiștii indică luna mai 2027 drept un posibil moment pentru prima reducere.

Pentru românii care au credite cu dobândă variabilă, o asemenea decizie ar putea aduce treptat rate mai mici, însă efectul nu va fi imediat și nici identic pentru toți debitorii. Creditele legate de ROBOR sau IRCC vor reacționa în funcție de evoluția indicilor și de termenele de actualizare prevăzute în contracte.

Ce urmează pentru economie și puterea de cumpărare

BNR observă că românii consumă mai puțin, pe fondul prețurilor ridicate și al măsurilor fiscale, însă investițiile contribuie la limitarea încetinirii economice.

„Ne-am bazat pe efectul pozitiv al investițiilor și el există. Și mai există și potențial de contrabalansare”, a explicat Isărescu.

Pentru populație, perspectiva anului 2027 este una de temperare a scumpirilor, nu de revenire generală a prețurilor la nivelurile anterioare. Chiar dacă inflația coboară la 3,7%, produsele și serviciile pot continua să se scumpească, dar într-un ritm mai lent.

Principala schimbare așteptată este, așadar, o reducere treptată a presiunii asupra bugetelor familiale, urmată eventual de dobânzi mai mici, dacă inflația evoluează conform estimărilor BNR.