Cum ar putea fi iarna 2026-2027 în Europa din cauza El Niño. Fenomenul va atinge o intensitate record în decembrie

Cum ar putea fi iarna 2026-2027 în Europa din cauza El Niño. Fenomenul va atinge o intensitate record în decembrie
Ce aduce fenomenul El Niño în Europa și România până în decembrie (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Fenomenul El Niño continuă să se intensifice și ar urma să atingă apogeul în jurul lunii decembrie, influențând temperaturile și precipitațiile în numeroase regiuni ale lumii. Organizația Meteorologică Mondială (OMM), agenție specializată a ONU, anunță că actualul episod ar putea ajunge la o intensitate fără precedent în seria de observații, în timp ce efectele sale ar urma să se resimtă și în timpul iernii 2026-2027. Pentru Europa și România, influența este însă mai complicată și nu înseamnă automat o iarnă extrem de caldă sau, dimpotrivă, una cu ger și ninsori abundente.

El Niño ar urma să atingă apogeul în decembrie

El Niño este un fenomen natural caracterizat prin încălzirea peste normal a apelor din centrul și estul Pacificului ecuatorial. Această suprafață enormă de apă caldă influențează circulația atmosferei și poate modifica tiparele de temperatură și precipitații la mii de kilometri distanță.

Actualul episod a devenit deosebit de puternic. În regiunea Niño 3.4, utilizată de meteorologi drept reper, temperatura apei a trecut de la aproximativ 1,6°C peste normal în iunie la 2,5°C peste normal în august.

Pentru perioada octombrie-decembrie, OMM estimează o anomalie medie de aproximativ +3,7°C, cu un maxim în jurul lunii decembrie. Dacă prognoza se confirmă, valoarea ar fi cea mai ridicată de la începutul observațiilor și ar depăși precedentul record, de +2,6°C, înregistrat în timpul puternicului El Niño din 2015-2016.

De ce un ocean mai cald poate schimba vremea la mii de kilometri

El Niño nu trebuie înțeles ca un val de căldură care se deplasează din Pacific spre România. Apa foarte caldă modifică schimburile de căldură dintre ocean și atmosferă, iar acestea influențează circulația atmosferică la scară planetară.

„Oceanul din care își trage această căldură este cel mai cald pe care l-am observat vreodată. Pur și simplu, există mai multă căldură gata să fie eliberată”, a explicat secretara generală a OMM, Celeste Saulo.

Consecințele diferă foarte mult de la o regiune la alta. El Niño poate crește probabilitatea secetei în anumite zone și pe cea a precipitațiilor abundente și inundațiilor în altele. Efectele sunt în general mai clare în regiunile tropicale, în timp ce legătura cu vremea europeană este mai slabă și interacționează cu numeroși alți factori.

Ce poate aduce El Niño în Europa

Pentru nord-vestul Europei, datele Met Office arată că un El Niño puternic tinde să crească probabilitatea unei perioade mai umede, mai furtunoase și relativ blânde spre sfârșitul toamnei și începutul iernii. Pe măsură ce iarna avansează și El Niño trece de maxim, poate crește și probabilitatea unor episoade reci, inclusiv prin interacțiunea cu vortexul polar stratosferic.

Aceasta nu înseamnă însă că Europa va avea două luni calde urmate obligatoriu de ger. Met Office avertizează explicit că El Niño este doar unul dintre factorii care controlează vremea europeană, alături de circulația Atlanticului, Oscilația Nord-Atlantică, vortexul polar și alți factori atmosferici și oceanici.

Ce înseamnă pentru România și iarna 2026-2027

În cazul României, prudența este și mai importantă. Influența directă a El Niño este mult mai redusă decât în zonele apropiate de Pacific, astfel încât intensitatea record a fenomenului nu poate fi transformată într-o prognoză simplă de tipul „România va avea o iarnă foarte grea” sau „nu va ninge”.

Prognozele sezoniere pot indica o probabilitate mai mare pentru anumite tipare la scară continentală, însă nu pot spune în octombrie dacă Bucureștiul va avea zăpadă în ianuarie sau dacă un anumit episod de ger va ajunge în România. În general, precizia prognozelor scade pe măsură ce perioada analizată este mai îndepărtată.

Un scenariu important de urmărit va fi evoluția circulației atmosferice după maximul El Niño. Dacă în a doua parte a iernii vortexul polar stratosferic slăbește și apare o încălzire stratosferică bruscă, poate crește posibilitatea ca aerul rece arctic să coboare spre anumite regiuni europene. Nici acest mecanism nu garantează însă că România va fi lovită de un val de frig.

2027 ar putea resimți puternic efectele fenomenului

Efectele nu se încheie neapărat odată cu iarna. În cazul unui El Niño puternic, o cantitate mai mare de căldură acumulată în ocean este transferată către atmosferă, ceea ce poate contribui temporar la creșterea temperaturii medii globale. Met Office arată că efectul asupra temperaturii globale este adesea deosebit de vizibil în anul care urmează maximului de iarnă al fenomenului.

Cert este, deocamdată, că actualul El Niño este excepțional de puternic și continuă să se intensifice. Pentru România, imaginea mai clară asupra iernii va veni însă din prognozele actualizate din noiembrie și decembrie, când meteorologii vor putea vedea mai bine cum interacționează El Niño cu ceilalți factori care controlează vremea în Europa.