Creditul devine „al doilea salariu” pentru tot mai mulți români. Numărul împrumuturilor a crescut cu 20%

Tot mai mulți români apelează la credite de nevoi personale într-o perioadă în care scumpirile pun presiune pe bugetele gospodăriilor. În prima jumătate a anului, numărul finanțărilor a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2025, iar valoarea totală a creditelor acordate a avansat cu 25%. În spatele acestor două cifre se ascunde însă un detaliu important: românii iau mai multe credite, dar suma medie împrumutată crește mult mai încet.

Mai mulți oameni se împrumută, nu doar aceiași oameni iau mai mulți bani

Dacă numărul creditelor a crescut cu 20%, iar valoarea medie a unui împrumut cu aproximativ 5%, principala schimbare nu este dimensiunea creditului, ci numărul mai mare de persoane care apelează la finanțare.

„Creșterea este determinată în principal de numărul mai mare de finanțări, plus 20% față de anul trecut. În același timp, valoarea medie a creditului crește, dar într-un ritm mai lent decât prețurile, sumele pe care oamenii le pot accesa fiind limitate de nivelul veniturilor și de capacitatea de rambursare”, explică Dan Niculae, CEO Imobiliare.ro Finance.

Banii împrumutați sunt folosiți pentru achiziția unei mașini, renovarea locuinței, vacanțe și alte proiecte personale. Într-o perioadă cu inflație ridicată, creditul poate însă deveni și soluția prin care o familie face o cheltuială pe care, bazându-se exclusiv pe veniturile curente, ar fi nevoită să o amâne.

Creditul este mai mare, dar cumperi mai puțin cu el

Aici apare paradoxul. Suma medie împrumutată a crescut cu aproximativ 5%, însă prețurile au avansat mult mai repede. Inflația anuală a ajuns la 10,42% în iunie și, chiar dacă a coborât la 8,16% în iulie, nivelul prețurilor a rămas considerabil peste cel de anul trecut.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Un exemplu simplu arată diferența. Dacă o persoană putea lua anul trecut un credit de 50.000 de lei, o creștere de 5% ar însemna acum 52.500 de lei. Are, nominal, cu 2.500 de lei mai mult. Dacă bunurile pe care intenționează să le cumpere s-au scumpit însă cu 8-10%, puterea reală de cumpărare oferită de acel împrumut este mai mică.

Cu alte cuvinte, românii se împrumută mai mult în lei, fără ca acest lucru să însemne neapărat că își permit mai multe lucruri.

Economiile gospodăriilor încep să se subțieze

O altă statistică completează imaginea. În primul trimestru, rata de economisire a gospodăriilor din România a scăzut cu 5,3 puncte procentuale față de trimestrul anterior, cea mai mare reducere înregistrată în Uniunea Europeană în perioada analizată.

Vezi și:

„Preaprobat” nu înseamnă „credit aprobat”. De ce banca te poate refuza chiar dacă ți-a oferit deja o sumă

Românii vor putea lua credite garantate cu titluri de stat. Câți bani pot obține fără să vândă investiția

În același timp, venitul disponibil brut al gospodăriilor s-a redus, iar consumul individual a scăzut în termeni reali.

Combinația dintre economisire mai redusă, inflație ridicată și creșterea numărului de credite poate indica o presiune tot mai mare asupra bugetelor. Datele nu permit concluzia că toate aceste împrumuturi sunt contractate pentru cheltuieli curente, dar arată că tot mai mulți oameni apelează la bani împrumutați pentru a-și finanța proiectele și achizițiile.

Aproape 18.600 de euro, creditul mediu în București

Diferențele dintre regiuni sunt considerabile. Cele mai mari credite de nevoi personale sunt accesate în București, unde valoarea medie a ajuns la aproape 18.600 de euro, cu 7% mai mult decât anul trecut.

Timiș și Constanța depășesc, de asemenea, pragul de 17.000 de euro. Timișul are însă cea mai spectaculoasă evoluție, cu o creștere de 18% a sumei medii împrumutate.

În Cluj, creditul mediu este de 16.816 euro, iar în Brașov de 16.579 de euro. La polul opus se află Iași, cu aproximativ 13.000 de euro. Constanța este excepția interesantă: creditul mediu rămâne de peste 17.000 de euro, dar a scăzut cu 3% într-un an.

Diferențele pot fi explicate parțial prin salariile, costul vieții și structura economiei locale. Tendința generală rămâne însă aceeași: într-o perioadă în care fiecare leu cumpără mai puțin, tot mai mulți români caută bani în plus la bancă.

Poți lipsi de la serviciu dacă ai examen la facultate? Ce prevede Codul muncii