Ratele românilor riscă să crească din nou. Dobânzile urcă după ce banii disponibili în bănci s-au împuținat. Cât ai putea plăti în plus

Românii cu credite cu dobândă variabilă primesc un nou semnal nefavorabil: dobânzile din piață au început să urce, după ce excedentul de lichiditate al băncilor a coborât la cel mai redus nivel din ultimul an. Efectele se văd deja la ROBOR, iar dacă presiunile persistă, pot influența ulterior și IRCC.

De ce cresc dobânzile când sunt mai puțini bani în piață

Excedentul mediu zilnic de lichiditate al sistemului bancar a coborât de la 30,7 miliarde de lei în august la 20,8 miliarde de lei în septembrie, o reducere de aproape o treime într-o singură lună. Nivelul este mai mic de jumătate față de vârful de aproximativ 45 de miliarde de lei înregistrat în februarie.

Pe înțelesul tuturor, atunci când băncile au foarte mulți lei disponibili, costul la care se împrumută între ele tinde să fie mai redus. Când acești bani devin mai puțini, dobânzile din piața interbancară pot crește.

O parte din scăderea lichidității este legată de intervențiile BNR pentru susținerea leului. Atunci când banca centrală cumpără lei și vinde valută, o parte dintre leii existenți în sistem sunt practic retrași din piață. Rezervele valutare ale BNR au scăzut în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, dintre care 2,7 miliarde au reprezentat plăți ale datoriei în valută ajunse la scadență.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

ROBOR a trecut din nou de 6%

Primele efecte sunt deja vizibile. ROBOR la trei luni a crescut de la o medie de 5,84% în august la 5,87% în septembrie, iar în prima parte a lunii octombrie media a ajuns la aproximativ 6,1%. Pe 9 octombrie, ROBOR la trei luni era 6,10%.

Creșterea îi interesează direct în special pe românii care au credite mai vechi în lei, acordate înainte de introducerea IRCC, și a căror dobândă este calculată în funcție de ROBOR. Rata nu se modifică însă neapărat în ziua în care se schimbă indicele, ci la data de actualizare prevăzută în contract.

De exemplu, pentru un sold de 300.000 de lei, cu 20 de ani rămași și o marjă fixă a băncii de 2,5 puncte procentuale, o trecere a ROBOR de la 5,84% la 6,10% ar duce, orientativ, rata de la aproximativ 2.573 de lei la 2.622 de lei. Diferența ar fi de circa 49 de lei pe lună, adică aproape 600 de lei într-un an, dacă nivelul dobânzii s-ar menține. La un sold de 200.000 de lei, diferența ar fi de aproximativ 33 de lei pe lună, iar la 350.000 de lei, de circa 58 de lei.

Vezi și:

„Preaprobat” nu înseamnă „credit aprobat”. De ce banca te poate refuza chiar dacă ți-a oferit deja o sumă

Creditul devine „al doilea salariu” pentru tot mai mulți români. Numărul împrumuturilor a crescut cu 20%

Este importante de precizat faptul că aceste calcule sunt orientative, deoarece rata reală depinde de sold, perioada rămasă, marja băncii și modalitatea de rambursare.

Ce se întâmplă cu românii care au credite legate de IRCC

Pentru cei mai mulți debitori cu împrumuturi mai noi, situația este diferită. IRCC este în prezent de 5,57% pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2026, față de 5,56% în trimestrul precedent. Creșterea actuală este atât de mică încât efectul asupra unei rate este de ordinul câtorva lei sau chiar mai puțin, în funcție de credit.

Important este însă ce urmează. IRCC se calculează pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci și ajunge în rate cu întârziere. Tocmai de aceea, creșterea dobânzilor observată acum nu înseamnă că ratele calculate cu IRCC cresc imediat în octombrie.

Dacă dobânzile interbancare rămân însă ridicate mai multe luni, efectul va fi preluat ulterior de IRCC și implicit de rate.

Ca exemplu pur orientativ, dacă un IRCC de 5,57% ar ajunge la 5,97%, pentru un credit cu sold de 300.000 de lei, 20 de ani rămași și o marjă de 2,5%, rata ar crește de la aproximativ 2.522 la 2.598 de lei, adică cu circa 75 de lei pe lună. Pentru 350.000 de lei, diferența ar fi de aproximativ 88 de lei lunar. Acesta este însă un scenariu de calcul, nu o prognoză privind viitoarea valoare a IRCC.

Scăderea ratelor se poate amâna

Pentru românii cu credite, problema nu este doar riscul unor noi creșteri, ci și faptul că mult așteptata ieftinire a împrumuturilor se poate îndepărta. Dobânzile interbancare sunt influențate de lichiditatea disponibilă, politica BNR, inflație, cursul valutar și percepția investitorilor asupra riscului României.

În septembrie și începutul lunii octombrie, reducerea lichidității și incertitudinile din piață au împins dobânzile în sus, deși spre finalul perioadei au apărut și unele corecții. Rata tranzacțiilor interbancare a coborât de la un vârf de 6,18% la 5,77%, ceea ce arată că situația se poate schimba rapid.

Pentru un român care are un credit cu dobândă fixă, aceste mișcări nu schimbă rata pe perioada în care dobânda rămâne fixă. Pentru cei cu ROBOR efectul poate apărea mai repede, la următoarea actualizare contractuală, în timp ce pentru debitorii cu IRCC impactul vine cu întârziere. Tocmai de aceea, evoluția dobânzilor din această toamnă va conta mai ales pentru nivelul ratelor din perioadele următoare.

„Blade Runner 2099” are un nou trailer. Michelle Yeoh și Hunter Schafer intră într-un Los Angeles dominat de replicanți