Ce se întâmplă cu banii tăi dacă îi ții la bancă în 2026. Explicația fenomenului financiar care afectează milioane de români

Ce se întâmplă cu banii tăi dacă îi ții la bancă în 2026. Explicația fenomenului financiar care afectează milioane de români
De ce nu mai sunt depozitele bancare o protecție împotriva scumpirilor (Foto: Profimedia)

Românii care aleg să își țină economiile în depozite bancare se confruntă din nou cu o realitate neplăcută: dobânzile oferite de bănci sunt mult mai mici decât ritmul în care cresc prețurile, ceea ce înseamnă că banii își pierd din valoare chiar dacă generează câștiguri din dobândă.

Inflația crește mai repede decât economiile

Potrivit unei analize publicate de Profit.ro, dobânzile reale la depozite și credite se află de mai multe luni în teritoriu negativ, pe fondul unei inflații care a ajuns aproape de 11% pe an.

Pentru românul obișnuit, termenul de „dobândă reală negativă” poate părea complicat, însă explicația este simplă. Dacă banca oferă o dobândă de aproximativ 5,3% pe an pentru un depozit, iar prețurile cresc cu aproape 11%, atunci puterea de cumpărare a banilor scade. Cu alte cuvinte, după un an, suma din cont este mai mare, dar poate cumpăra mai puține produse și servicii decât la momentul depunerii.

Acesta este motivul pentru care specialiștii spun că depozitele bancare nu mai reușesc să protejeze economiile de efectele inflației.

De ce au scăzut dobânzile

În mod normal, dobânzile cresc atunci când băncile au nevoie de bani. În prezent însă, situația este diferită. Sistemul bancar dispune de un surplus de lichiditate de aproape 39 de miliarde de lei, alimentat inclusiv de fondurile europene și de împrumuturile externe ale statului. Cum băncile au suficienți bani disponibili, nu mai sunt nevoite să ofere dobânzi atractive pentru a atrage noi depozite.

În același timp, Banca Națională a României a păstrat dobânda-cheie la 6,5% pe an, considerând că actualul val inflaționist este provocat în principal de majorările de taxe, de scumpirea energiei și a carburanților, factori care nu pot fi controlați direct prin politica monetară.

Ce se întâmplă cu românii care au credite

Există și o veste ceva mai bună pentru cei care au împrumuturi. IRCC, indicele folosit la calculul ratelor pentru multe credite acordate populației, a coborât la 5,58%, iar ROBOR a scăzut și el față de nivelurile înregistrate anul trecut.

Acest lucru înseamnă că ratele nu mai cresc în ritmul din 2024 și 2025, iar unele persoane pot observa chiar o ușoară reducere a costurilor de finanțare. Totuși, creditele rămân scumpe. Dobânda efectivă medie la un credit ipotecar nou este de aproximativ 7,6% pe an, iar la creditele de consum depășește 10%.

De ce băncile dau mai puține împrumuturi

Deși dispun de sume importante de bani, băncile sunt tot mai prudente atunci când acordă credite. Incertitudinile economice, nivelul ridicat al inflației și riscul de neplată determină instituțiile financiare să analizeze mai atent dosarele de finanțare, în special în cazul firmelor.

Companiile din construcții sunt considerate în prezent printre cele mai riscante pentru finanțare, iar cererea de credite din partea mediului de afaceri este în scădere.

Ce trebuie să rețină românii

Pentru cetățenii obișnuiți, concluzia este clară. Depozitele bancare rămân o soluție sigură pentru păstrarea banilor, însă nu mai reprezintă o metodă eficientă de protecție împotriva inflației. În același timp, cei care au credite beneficiază de o ușoară relaxare a dobânzilor față de perioada de vârf din 2025, însă costurile de finanțare rămân ridicate.

Până când inflația va reveni la niveluri mai apropiate de ținta BNR, românii vor continua să se confrunte cu aceeași problemă: economiile cresc mai încet decât prețurile din magazine, iar puterea reală a banilor se reduce de la un an la altul.