Cine repară terasa unui bloc. Proprietarul de la ultimul etaj nu trebuie să suporte singur costurile

O ploaie puternică poate scoate la iveală o problemă care provoacă frecvent dispute în blocuri: apa se infiltrează prin terasă, însă singurul proprietar afectat este cel care locuiește la ultimul etaj. Vecinii de la etajele inferioare pot considera că reparația nu îi privește, din moment ce în locuințele lor nu există umezeală. Din punct de vedere legal, situația nu este însă atât de simplă.

Dacă terasa face parte din proprietatea comună a condominiului, costul reparării sale nu îi revine exclusiv proprietarului apartamentului în care apare infiltrația. Legea nr. 196/2018 include, în principiu, acoperișul și terasele între părțile comune ale condominiului, în măsura în care actele de proprietate nu prevăd altfel.

Terasa poate fi proprietate comună chiar dacă o folosește un singur apartament

Primul lucru care trebuie stabilit este regimul juridic al terasei. Potrivit Legii nr. 196/2018, părțile din clădire destinate folosinței tuturor proprietarilor sau indispensabile funcționării normale a imobilului sunt părți comune.

Legea enumeră printre acestea, în anumite condiții, acoperișul și terasele. Prin urmare, faptul că o terasă se află fizic deasupra unui singur apartament nu o transformă automat în proprietatea persoanei care locuiește dedesubt.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Același principiu explică de ce un proprietar de la parter contribuie la anumite reparații ale acoperișului, deși locuința sa nu este direct expusă ploii, iar proprietarul de la ultimul etaj contribuie la lucrări asupra unor elemente comune aflate la nivelurile inferioare.

Infiltrația dintr-un singur apartament poate fi problema întregului bloc

Să presupunem că hidroizolația terasei s-a degradat, iar apa ajunge în dormitorul apartamentului de la ultimul etaj. Dacă o constatare tehnică arată că sursa este terasa comună, faptul că celelalte 20 sau 50 de apartamente nu prezintă infiltrații nu înseamnă că proprietarii acestora sunt automat scutiți de costurile lucrării.

Cheltuielile pentru întreținerea, repararea și, după caz, reabilitarea proprietății comune se repartizează potrivit regulilor stabilite de Legea nr. 196/2018. Pentru lucrările care privesc proprietatea comună, un criteriu esențial este cota-parte indiviză de proprietate, astfel că suma nu trebuie neapărat împărțită în mod egal la numărul apartamentelor.

Vezi și:

Unde se pierde cel mai mult căldura într-un apartament. Locurile pe care să le verifici înainte să mărești temperatura centralei

Cum cumperi un apartament executat silit de ANAF. Prețul poate scădea cu 50%, dar există riscuri

Cu alte cuvinte, dacă repararea hidroizolației costă 20.000 de lei, nu rezultă automat că într-un bloc cu 20 de apartamente fiecare proprietar va achita 1.000 de lei. Contribuția poate fi stabilită în funcție de cota indiviză aferentă fiecărei proprietăți.

Proprietarul de la ultimul etaj nu ar trebui să repare singur terasa comună

O situație problematică apare atunci când asociația îi spune proprietarului afectat să își repare singur terasa, pe motiv că „doar la el plouă”.

Dacă terasa este parte comună și degradarea acesteia este cauza infiltrației, reparația privește proprietatea comună. Proprietarul afectat ar trebui să sesizeze în scris asociația, să solicite constatarea problemei și luarea măsurilor necesare pentru remedierea acesteia.

Este util ca infiltrațiile să fie fotografiate, iar dacă există dispute asupra cauzei, poate fi necesară constatarea de către un specialist. O pată de umezeală pe tavan nu demonstrează singură că hidroizolația terasei este vinovată: apa poate proveni și dintr-o instalație, o lucrare executată necorespunzător sau din altă sursă.

Situația se schimbă dacă terasa este proprietate individuală

Există însă și excepții. În anumite clădiri, o terasă poate face parte din proprietatea individuală sau pot exista situații particulare privind dreptul de folosință și obligațiile de întreținere. Tocmai de aceea trebuie verificate actele apartamentului, cartea funciară și documentația condominiului înainte de a stabili cine suportă costurile.

Contează și cauza deteriorării. Dacă o parte comună a fost deteriorată din culpa unui anumit proprietar, de exemplu printr-o intervenție neautorizată care a compromis hidroizolația, răspunderea pentru prejudiciu poate fi analizată separat.

Regula de bază rămâne însă simplă: locul în care apare paguba nu stabilește singur cine plătește reparația. Dacă apa intră într-un singur apartament, dar cauza este degradarea terasei comune a blocului, lucrarea nu devine automat responsabilitatea financiară exclusivă a proprietarului.

Ce facultăți au făcut românii care au acum joburi decente. Cât au studiat și unde au ajuns să lucreze: „Geografie. Acum sunt contabil”