Cina mai devreme ar putea proteja creierul: intervalul alimentar asociat cu o memorie mai bună, conform specialiștilor
Ora la care mănânci ar putea conta pentru sănătatea creierului. Nu doar alimentele din farfurie. Un studiu preliminar arată că limitarea meselor la opt sau nouă ore pe zi poate susține anumite funcții cognitive. Participantele au evitat și mâncarea în ultimele patru ore înainte de somn, potrivit informațiilor publicate de The Guardian.
Rezultatele nu demonstrează că acest program previne demența. Studiul a fost mic. Au participat doar femei cu vârste între 50 și 79 de ani. Toate aveau suprapondere sau obezitate. Totuși, diferențele observate au fost suficient de interesante pentru a justifica cercetări mai ample.
Mese între orele 10:00 și 18:00
Studiul a inclus 47 de femei. Toate au urmat un program de slăbire timp de șase luni. Aportul zilnic a fost redus cu aproximativ 500 de calorii. Dintre acestea, 26 au primit indicația să mănânce într-un interval mai scurt de nouă ore.
În practică, mesele erau consumate de obicei între orele 10:00 și 18:00. Intervalul mediu de alimentație a fost de 8,2 ore. Celelalte participante au continuat să mănânce pe durata a aproximativ 12 ore pe zi. Intervalul lor mediu a fost de 12,3 ore.
Ambele grupuri au slăbit aproape la fel. Pierderea medie în greutate a fost de aproximativ șapte kilograme. Diferența importantă a apărut la testele cognitive. Femeile care au mâncat într-o fereastră mai scurtă s-au descurcat mai bine la planificare spațială și rezolvarea problemelor.
Au existat și indicii privind memoria și învățarea. Participantele din acest grup au făcut mai puține greșeli la anumite teste. Diferențele nu au apărut însă peste tot. La probele de reacție și multitasking, rezultatele celor două grupuri au fost asemănătoare.
Postul de seară ar putea avea beneficii suplimentare
Sue Shapses, profesoară la Rutgers University, a coordonat cercetarea. Ea spune că slăbirea poate avea deja efecte pozitive asupra funcției cognitive. Reducerea intervalului alimentar ar putea aduce însă beneficii suplimentare. Efectele observate au fost descrise drept modeste.
Programul seamănă cu o formă de post intermitent. Nu presupune neapărat să mănânci mai puține tipuri de alimente. Accentul cade pe orele în care sunt consumate mesele. În acest caz, participantele au evitat mâncarea cu patru ore înainte de culcare.
Cercetătorii nu știu încă mecanismul exact. O posibilă explicație ține de ritmul circadian. Organismul controlează prin acest ceas intern somnul, temperatura și eliberarea hormonilor. Mesele târzii pot influența glicemia, metabolismul și somnul.
Inflamația și sănătatea vaselor de sânge ar putea avea, de asemenea, un rol. Creierul depinde de o circulație bună. Problemele metabolice pot afecta în timp memoria și atenția. Legături similare au fost analizate și în cercetările despre declinul cognitiv.
Rezultatele nu reprezintă încă o rețetă împotriva demenței
Studiul a fost prezentat la Nutrition 2026. Evenimentul este organizat de American Society for Nutrition. Rezultatele complete nu au trecut încă prin procesul final de evaluare științifică. Nu este clar nici dacă diferențele obținute sunt suficient de mari pentru a schimba viața de zi cu zi.
Participantele au fost doar femei cu suprapondere sau obezitate. Rezultatele nu pot fi aplicate automat bărbaților, persoanelor mai tinere sau celor cu o greutate normală. Cercetarea nu arată nici că un interval alimentar scurt poate trata demența deja instalată.
Boala nu înseamnă doar pierderi obișnuite de memorie. Primele semne ale demenței pot include dificultăți de organizare, confuzie și probleme la rezolvarea unor sarcini cândva simple.
Cercetătorii vor acum studii mai mari. Acestea trebuie să includă grupuri diferite și perioade mai lungi. Până atunci, concluzia rămâne prudentă. O cină mai devreme și o pauză alimentară înainte de somn ar putea ajuta creierul. Nu reprezintă însă o garanție împotriva declinului cognitiv.