Mâncarea ar putea „fixa” amintirile în creier: semnalul neașteptat descoperit între intestin și memorie

O masă nu îți oferă doar energie, ci ar putea activa direct mecanismele prin care creierul formează amintiri. Cercetătorii de la University of Southern California au identificat, în experimente realizate pe șobolani, un circuit prin care nutrienții trimit informații către hipocamp prin nervul vag, potrivit ScienceAlert.

Descoperirea ar putea explica de ce mesele sunt atât de strâns legate de amintirile unor evenimente, locuri și persoane. Semnalul nu pare să fie declanșat doar de gust sau de gestul de a mânca. Prezența caloriilor și a nutrienților în sistemul digestiv este cea care activează circuitul identificat de cercetători.

Studiul a fost publicat în Nature Communications. Autorii avertizează însă că experimentele au fost efectuate exclusiv pe șobolani masculi. Nu există încă dovezi că mecanismul funcționează identic la oameni.

Nervul vag duce informația de la intestin la creier

Nervul vag este una dintre principalele căi de comunicare dintre organele interne și creier. Acesta transmite informații despre digestie, sațietate și starea metabolică a organismului. Noul studiu arată că rolul său s-ar putea extinde și asupra proceselor cognitive.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

După consumarea unei mese nutritive, semnalul pleacă din tractul gastrointestinal și urcă prin nervul vag. Informația ajunge la neuronii din septul medial, o regiune cerebrală conectată la hipocamp. Acesta din urmă este esențial pentru învățare, orientare spațială și formarea amintirilor episodice.

Neuronii din septul medial eliberează în hipocamp acetilcolină, un neurotransmițător important pentru atenție și memorie. Cercetătorii știau deja că acetilcolina contribuie la codificarea amintirilor. Nu era însă clar că eliberarea sa poate fi influențată atât de direct de ceea ce se întâmplă în intestin.

Descoperirea completează imaginea tot mai complexă a legăturii dintre creier și intestin. Cele două sisteme comunică permanent, nu doar pentru reglarea foamei și digestiei, ci și pentru influențarea dispoziției, comportamentului și funcțiilor cognitive.

Vezi și:

Cercetătorii au recreat ceea ce vedeau șoarecii doar din activitatea creierului

De ce respirația pe nas te poate calma. Oamenii de știință au descoperit un circuit direct între nas și creier

Caloriile, nu gustul, au activat mecanismul memoriei

Echipa a urmărit activitatea anumitor celule cerebrale cu ajutorul fotometriei prin fibră optică. Unii șobolani au primit soluții care conțineau grăsimi sau zahăr. Alții au primit lichide cu gust asemănător, dar cu foarte puține calorii sau fără calorii.

Animalele care consumaseră grăsimi și zaharuri au prezentat o eliberare mai puternică de acetilcolină în hipocamp. Activitatea a rămas ridicată inclusiv după terminarea mesei. Soluțiile dulci fără valoare energetică nu au produs același efect.

Rezultatul sugerează că organismul nu reacționează doar la experiența senzorială a mesei. Detectarea nutrienților în sistemul digestiv pare să transmită creierului că evenimentul merită reținut. Din perspectivă evolutivă, mecanismul ar fi putut ajuta animalele să își amintească locurile în care au găsit hrană.

Atunci când cercetătorii au întrerupt nervul vag sau au eliminat neuronii care produc acetilcolină în septul medial, creșterea activității din hipocamp a dispărut. Șobolanii au avut și dificultăți în a-și aminti locul în care mâncaseră.

Mâncarea de tip junk food a slăbit circuitul

Studiul nu arată că orice masă bogată în calorii îmbunătățește automat memoria. Efectele au fost diferite atunci când animalele au urmat de la o vârstă fragedă o dietă occidentală, bogată în grăsimi și zahăr.

Șobolanii au primit inclusiv chipsuri, dulciuri cu unt de arahide și sirop cu un conținut ridicat de fructoză. În cazul lor, circuitul dintre intestin, nervul vag și hipocamp a devenit mai puțin activ. Problemele de memorie au continuat chiar și după revenirea la o alimentație mai sănătoasă.

Rezultatul susține cercetări anterioare potrivit cărora mâncarea de tip junk food poate afecta memoria. Totuși, autorii nu susțin că o anumită dietă poate preveni sau trata bolile neurologice la oameni.

Descoperirea ar putea deschide noi direcții pentru cercetarea bolii Alzheimer. Dereglarea semnalizării prin acetilcolină în hipocamp este una dintre modificările neurochimice timpurii asociate bolii. Oamenii de știință vor să afle dacă stimularea nervului vag poate influența memoria și dacă ar putea completa viitoarele tratamente împotriva deteriorării provocate de Alzheimer.

Deocamdată, studiul explică un mecanism observat la animale, nu oferă o recomandare alimentară și nu demonstrează un tratament pentru oameni. Cercetările viitoare vor trebui să includă femele, participanți umani și experimente care să stabilească efectele pe termen lung.

SUV-ul electric BYD de mărimea unui Kona primește 500 km autonomie și costă sub 14.000 de euro